Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Mai are rost educația muzicală într-o lume în care muzica este la un click distanță?

Poate nu știați că la 1 octombrie, sărbătorim și Ziua Internațională a Muzicii


Mai are rost educația muzicală într-o lume în care muzica este la un click distanță?
În fiecare toamnă, începutul lunii octombrie aduce în școală două momente care ne invită să privim educația din două perspective ce se completează: Ziua Internațională a Muzicii, sărbătorită la 1 octombrie, și Ziua Educației, marcată la 5 octombrie.

Muzica, educația, sănătatea, creativitatea și tehnologia

Pentru noi, anul acesta, cele două zile nu au rămas simple repere în calendar. Le-am transformat într-o experiență educativă în care muzica, educația, sănătatea, creativitatea și tehnologia s-au întâlnit alături de elevi. A fost, de fapt, continuarea unui demers început încă din luna septembrie, odată cu lansarea proiectului educativ județean „CONECTAT RESPONSABIL - Incluziune prin artă, educație pentru sănătate și inteligență artificială", construit în jurul ideii „Alege cu discernământ într-o lume conectată!".

În octombrie, firul proiectului s-a legat de muzică și de educație. Am ales să unim Ziua Internațională a Muzicii cu Ziua Educației într-o singură experiență, construită cu multă bucurie împreună cu elevii. Așa a prins contur activitatea „ASCULTĂ CU GRIJĂ - Muzica ce ne formează emoțiile și alegerile". Arta, educația pentru sănătate, tehnologia și inteligența artificială s-au întâlnit într-o activitate vie, în care am cântat, am ascultat, am discutat, ne-am jucat, am citit, am privit și am creat.

M-am întrebat de multe ori, ca profesor de muzică: mai are rost educația muzicală într-o lume în care fiecare copil are muzică la un click distanță? Tocmai acum cred că are și mai mult rost. Într-o lume în care muzica vine spre noi aproape fără să o mai căutăm, educația muzicală înseamnă să învățăm să alegem cu discernământ ceea ce ne poate fi benefic, să utilizăm responsabil tehnologia și inteligența artificială și să avem experiențe muzicale care să ne formeze sensibilitatea, prin interpretare vocală și instrumentală, audiție, creație și educație pentru sănătate.

Am vrut ca această idee să se vadă în ceea ce am făcut efectiv la clasă. Au fost cântece și audiții, jocuri muzicale și momente de interpretare vocală și instrumentală, lecturi și povești despre muzicieni, momente de creație, materiale video și discuții despre emoții și sănătate, dar și momente-surpriză pregătite special pentru această sărbătoare. Am creat și pregătit cântece dedicate Zilei Muzicii și Zilei Educației, gândite special pentru această ocazie și apoi interpretate împreună cu elevii. În spatele lor a fost muncă, de la ideea inițială și alegerea mesajului până la realizarea și pregătirea pentru interpretare, dar tocmai aceste detalii au făcut ca sărbătoarea să fie a noastră, nu o activitate preluată dintr-un material gata făcut.

Elevii au construit împreună o adevărată „orchestră instant"

De această dată, instrumentele muzicale nu au fost aduse doar de profesor. Elevii au venit cu ceea ce aveau acasă și au construit împreună o adevărată „orchestră instant". Au apărut vioara, chitara, fluierul, flautul, tobele, maracasul, muzicuța și alte instrumente, fiecare aducând ceva din personalitatea celui care îl ținea în mâini. Sala de clasă s-a schimbat aproape fără să ne dăm seama: dintr-un spațiu în care se vorbește despre muzică, a devenit un loc în care muzica se întâmplă. Unii au cântat, alții au acompaniat, unii au ascultat cu atenție, iar alții au prins curaj să arate ceea ce exersează acasă. Nu a fost nevoie de o scenă adevărată pentru ca fiecare instrument să-și găsească locul. Sala de clasă a devenit un spațiu în care muzica se trăiește.

Și pentru că trăim în epoca tehnologiei, muzica nu a rămas doar în forma ei tradițională. Am folosit jocuri muzicale pe calculator, iar unii dintre elevi ne-au arătat creațiile lor realizate pe diferite platforme muzicale. Am descoperit copii care compun din pasiune, copii care scriu texte, elevi care își dezvoltă mici proiecte muzicale online și chiar canale prin care își împărtășesc creațiile utilizând softuri muzicale complexe. Din pasiunea ce-o port muzicii de mulți ani, petrec timp la calculator scriind partituri muzicale. M-am bucurat să văd că unii dintre elevii mei transformă, la rândul lor, această pasiune în bucuria de a crea muzică. Așadar, muzica nu începe și nu se termină în manual. Ea continuă acasă, pe instrumente, pe calculator, în căști, în aplicații și în ideile pe care copiii le transformă în propriile creații.

Macheta sălii de clasă

Creativitatea elevilor s-a concretizat și într-o machetă a sălii de clasă, realizată cu multă atenție la detalii. Au recreat spațiul în care învață zi de zi, reprezentând mobilierul, băncile și scaunele, dulapurile, tabla interactivă și computerul de tip all-in-one. Macheta a fost mai mult decât o simplă construcție: a devenit o mică imagine a universului lor școlar, a locului în care învață, se întâlnesc, creează și descoperă. Privind sala de clasă dintr-o altă perspectivă și reconstruind-o cu propriile mâini, elevii au transformat un spațiu familiar într-un exercițiu de observație, imaginație și creativitate.

Partenerii noștri

Un partener important s-a dovedit a ne fi biblioteca județeană, căreia îi mulțumim pentru deschiderea și colaborarea oferită. Am primit cărți cu tematică muzicală, iar elevii au avut ocazia să răsfoiască volume despre mari compozitori și interpreți, să descopere povești de viață și să privească muzica și dincolo de ceea ce se aude. Au citit despre oameni care au schimbat istoria muzicii, au urmărit partituri și au încercat chiar să descifreze variante ale unor cântece cunoscute, inclusiv „La mulți ani", în forme muzicale asociate unor compozitori. Cu ajutorul inteligenței artificiale am completat această experiență prin scurte materiale video despre viețile unor muzicieni preferați de elevi. Cartea și tehnologia s-au întâlnit în aceeași activitate, oferindu-le copiilor două căi diferite de a se apropia de muzică.

Proiectul educativ județean a pornit la drum având alături instituțiile partenere: C.S.E.I. „Orizont", Liceul Tehnologic Special Nr.1, Colegiul Național ,,Iosif Vulcan", Școala Gimnazială ,,Dimitrie Cantemir", Școala Gimnazială ,,Aurel Pop" Oșorhei, GPP „Aleodor", Școala Gimnazială „Zelk Zoltan", Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu", Colegiul Tehnic „Traian Vuia", Liceul Teoretic German „Friederich Schiller", Liceul Teoretic „Aurel Lazăr", Asociația „Columna Celor Trei Crișuri", Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai", CJRAE Bihor. Le menționăm cu bucuria de a avea în jurul acestei inițiative instituții care îi dau o deschidere mai largă și creează premise pentru noi întâlniri și experiențe educative.

Am dorit, însă, ca sărbătoarea să aibă și gustul toamnei. Pentru că educația pentru sănătate este una dintre componentele proiectului nostru, am adus în activitate elemente specifice acestui anotimp: must de struguri și castane comestibile. A fost și un prilej de a vorbi despre alimentație, natură și alegeri care ne pot susține starea de bine. Astfel, muzica, educația și sănătatea s-au întâlnit într-o atmosferă de sărbătoare, fără ca activitatea să-și piardă dimensiunea educativă.

Am trecut împreună prin epoci, stiluri și genuri muzicale și am încercat să redescoperim ceea ce aș numi frumosul muzical. Nu ca pe o noțiune pretențioasă, ci ca pe ceva de care omul are nevoie. Muzica poate fi veselă, solemnă, liniștitoare, tristă, energică sau meditativă. Poate însoți un moment de bucurie, dar și unul de tristețe. Poate crea apropiere și poate spune uneori ceea ce cuvintele nu reușesc să spună.

Cutiuța muzicală

Discuția a ajuns la emoții. De mic copil mi-a plăcut să cânt și am cântat adesea pentru bucuria celor care mă ascultau, pentru a-i înveseli și a le aduce o stare bună, iar uneori și ca formă de recunoștință și de exprimare a credinței. Poate că de aici vine și felul în care privesc astăzi muzica în relația cu elevii. Le-am adus copiilor cărți cu sunete, o cutiuță muzicală și am pornit conversația de la amintirea vocii mamei care-mi cânta înainte de culcare și de la liniștea pe care o aducea muzica unei cutiuțe muzicale. De aici am ajuns, printr-o discuție foarte actuală, la platformele de „deep sleep music", folosite de unii copii pentru muzică relaxantă înainte de somn. Un exemplu simplu, venit chiar din experiența lor, ne-a arătat că muzica poate fi asociată și cu relaxarea, liniștirea și pregătirea pentru odihnă.

Meloterapia

Pentru unele dintre clasele de debut de gimnaziu, termenul de meloterapie era aproape necunoscut. Tocmai de aceea, discuția a devenit o adevărată descoperire. Am vorbit despre utilizarea muzicii în contexte de sprijin și despre faptul că muzica poate contribui la starea de bine și la exprimarea emoțiilor, realizând o legătură între muzică și educația pentru sănătate. Copiii au pus întrebări simple, dar foarte frumoase: dacă omul este trist sau suferă, mai are chef să cânte? Iar întrebarea aceasta ne-a dus spre cântecele care au însoțit dintotdeauna momentele dificile ale vieții. Am vorbit despre bocete și despre cântecele funerare, despre felul în care oamenii din comunitățile tradiționale își exprimau durerea prin voce și muzică. Am descoperit astfel că muzica este și un limbaj al despărțirii, al dorului și al suferinței. În tradiția românească, doina este un exemplu important de expresie a unor stări sufletești precum dorul, jalea, înstrăinarea sau suferința, în timp ce cântecul funerar și bocetul au avut funcții rituale specifice. Formele tradiționale de exprimare a durerii ne arată cât de profund a fost legată muzica de viața omului.

Despre limitele omului

În apropierea Zilei Educației, discuția noastră despre starea de bine nu s-a oprit însă la elevi. Am dialogat cu ei și despre omul care se află zi de zi în fața clasei, despre profesor ca partener al elevului în procesul de învățare și despre cât de mult contează climatul în care această relație se construiește. Am pornit de la o întrebare simplă: dacă ne dorim ca elevul să aibă în fața lui un profesor sănătos, răbdător, bine dispus, atent și disponibil să-l asculte și să-l sprijine, nu este oare important să ne gândim și la ceea ce îl ajută pe profesor să rămână astfel?

În această conversație am vorbit și despre limitele omului. Profesorul poate fi dedicat, poate dărui timp, răbdare și energie, poate încerca să transforme fiecare oră într-o experiență de învățare, dar și organismul are pragurile lui de rezistență. Stresul repetat, tensiunea și acumularea unor situații dificile nu rămân fără urmări. Am vorbit cu elevii și despre lucrurile care, pentru ei, pot părea mici: o întrerupere repetată, o adresare ironică, o glumă dusă prea departe, încercarea de a distrage atenția clasei sau un cuvânt spus fără să se gândească la urmări. Pentru cel care le primește, însă, astfel de gesturi se pot aduna. Elevul poate testa o limită, profesorul trebuie să o gestioneze. Elevul trece mai departe, profesorul rămâne uneori cu tensiunea acelei situații.

De aceea, am încercat să-i facem să privească și din această perspectivă: bunul-simț, respectul și grija pentru starea de bine nu pot funcționa într-un singur sens. Poate că aici se află una dintre formele adevărate ale reciprocității despre care merită să vorbim de Ziua Educației. Așa cum elevul are nevoie de un profesor care să-i ofere siguranță, răbdare și încredere, profesorul are nevoie de un cadru uman în care să poată oferi toate acestea. Nu este vorba despre a pune pe umerii elevilor responsabilitatea pentru sănătatea profesorului și nici despre a transforma aniversarea Zilei Educației într-un moment de lecție de morală, dar este importantă conștientizarea faptului că, într-o relație educațională, fiecare dintre cei doi îl influențează pe celălalt. Am ajuns astfel și la o întrebare poate mai greu de rostit: ce se întâmplă cu un profesor atunci când, după ani de dăruire, stresul și epuizarea îi afectează sănătatea? Dacă omul ajunge să nu mai poată sta în fața clasei, este suficient să spunem că va veni altcineva? Poate, administrativ, locul lui poate fi ocupat. Dar omul nu este o piesă de șah care poate fi scoasă de pe suprafața de joc pentru ca partida să continue cu o altă piesă. În spatele unui profesor sunt ani de muncă, relații construite cu elevii, experiențe, emoții, responsabilități și o parte din propria lui viață pusă în slujba educației. Înlocuirea omului poate rezolva o nevoie de moment, dar nu anulează ceea ce s-a pierdut atunci când acel om a fost împins dincolo de propriile limite. Poate că aceasta a fost una dintre ideile importante pe care le-am putut pune în discuție de Ziua Educației: starea de bine este o nevoie a tuturor celor care alcătuiesc școala. Iar respectul, empatia și grija față de celălalt se învață nu doar din ceea ce spunem, ci și din felul în care alegem să ne purtăm unii cu ceilalți. Un profesor care se simte respectat, ascultat și valorizat poate veni în fața elevilor cu mai multă liniște, mai multă răbdare și mai mult din ceea ce are mai bun de oferit.

Într-o lume conectată, avem nevoie de discernământ

De aici, discuția despre muzică și emoții s-a întors spre prezent. Astăzi muzica vine spre noi din telefon, televizor, calculator, jocuri, platforme video și rețele sociale. Nu mai trebuie să o căutăm aproape niciodată. Ea curge, uneori, ca dintr-un robinet deschis permanent. Tocmai de aceea devine important să ne întrebăm nu doar „Îmi place?", ci și „Ce îmi transmite?", „Ce stare îmi lasă?", „Ce modele promovează?", „Mă apropie de ceilalți sau mă face mai indiferent?", „Îmi dezvoltă sensibilitatea sau îmi cultivă agresivitatea?".

Chiar văd binevenită intervenția profesorului de muzică în formarea capacității de a discerne. Într-un spațiu digital în care orice conținut poate deveni viral, inclusiv muzica, este important să-i ajutăm pe copii să înțeleagă că popularitatea nu este întotdeauna sinonimă cu valoarea și că ceea ce se consumă foarte mult nu este neapărat și ceea ce ne face bine. Există cântece care pot aduce bucurie, liniște, energie, curaj, nostalgie sau apropiere, dar există și mesaje care pot normaliza agresivitatea, disprețul, egoismul, superficialitatea sau alte comportamente pe care un copil aflat în formare nu are de ce să le ia drept modele.

Mi-am dorit ca elevii să plece din aceste discuții nu cu o listă de lucruri pe care „nu au voie" să le asculte, ci cu instrumentele prin care să poată face singuri diferența între ceea ce le apare în față și ceea ce aleg în mod conștient. În fond, aceasta este chiar ideea proiectului nostru: într-o lume conectată, avem nevoie de discernământ.

Muzica și empatia

Am insistat de Ziua Muzicii și asupra unei dimensiuni pe care o consider esențială: muzica și empatia. Dacă muzica ne face să simțim, atunci poate deveni și un exercițiu de apropiere de ceilalți. Putem cânta pentru bucuria noastră, dar putem cânta și pentru a aduce o clipă de lumină altcuiva. Putem cânta pentru colegul care are nevoie de încurajare, pentru un om singur, pentru cineva aflat într-un moment greu. Putem transforma un cântec într-un gest de dăruire. Iar într-o clasă în care un copil își aduce vioara, altul chitara, altul muzicuța, altul o tobă, iar ceilalți se alătură cu vocea, această idee devine mult mai ușor de înțeles decât ar fi fost într-o simplă explicație teoretică.

Aici am simțit poate cel mai puternic legătura dintre muzică, educație și sănătate. Muzica poate fi utilizată în contexte specializate de sprijin emoțional, relaxare, comunicare și îmbunătățire a experienței de îngrijire. În cazul persoanelor aflate în suferință sau al pacienților cu boli grave, muzica poate avea un rol complementar în susținerea stării emoționale și a speranței. Le-am povestit copiilor despre momente în care, la patul unui bolnav, muzica poate deveni un adevărat mesager al încurajării și al speranței și despre faptul că m-am implicat, de-a lungul timpului, în astfel de activități. Au înțeles astfel mai ușor că uneori o voce, un instrument, o audiție atent aleasă sau un cântec cântat împreună pot aduce liniște, curaj și apropiere.

Mai are rost educația muzicală în școală? Da, are rost!

Poate că acesta este unul dintre răspunsurile la întrebarea dacă mai are rost educația muzicală în școală. Da, are rost tocmai pentru că elevii găsesc astăzi atât de multă muzică. Au nevoie să învețe să asculte, să descopere că muzica poate fi cultură, emoție, disciplină, creativitate și relaționare. Au nevoie să cânte, să descopere instrumente, să asculte muzică, să cunoască oameni care au creat-o și să înțeleagă poveștile din spatele ei. Au nevoie să afle că tehnologia poate deveni un instrument de creație, dar că nici inteligența artificială, nici platformele digitale nu pot înlocui sensibilitatea, gustul format prin educație și bucuria de a face muzică împreună.

În câteva ore, muzica, educația, lectura, jocul, tehnologia, inteligența artificială și educația pentru sănătate s-au întâlnit într-o experiență bogată, în care elevii au contribuit prin implicarea lor la diversitatea și frumusețea activităților.

Așa am sărbătorit Ziua Internațională a Muzicii și Ziua Educației: împreună, prin emoție, creativitate și bucuria de a fi parte din aceeași comunitate.

A fost toamna în care Educația a prins viață pe tonul Muzicii. Să rămânem conectați prin bucuria părtășiei în cadrul școlar!

Prof. Bondar Zita,

responsabil diseminare și popularizare

Trimite email

miercuri, 7 octombrie 2026 la 06:49:20 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

DARIA LUPI, în premieră,

la Hard Rock Cafe, București

Sos. Kiseleff, nr. 32, Parcul Regele Mihai I (Herăstrău)

Astăzi, miercuri, 7 octombrie, ora 21.00

Pe 7 octombrie 2026, Daria Lupi lansează oficial albumul „17" printr-un show special la Hard Rock Cafe de la ora 21.00. Pentru acest eveniment nu avem mese în fața scenei. Primii 50 de fani care cumpără bilete vor primi și noul album al Dariei.