Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Alexandru Thury-Burileanu, în Top 20 mondial și în „100 de tineri pentru dezvoltarea României”

Un elev român, medaliat cu aur la Olimpiada de AI

Alexandru Thury-Burileanu, în Top 20 mondial și în „100 de tineri pentru dezvoltarea României”

România are o nouă generație de tineri care nu doar folosesc inteligența artificială, ci învață să o construiască și să-i înțeleagă mecanismele. Alexandru Thury-Burileanu, elev al Colegiului Național „Mircea cel Bătrân" din Constanța, este unul dintre ei. La Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială, desfășurată la Astana, în Kazahstan, a cucerit medalia de aur, s-a clasat pe locul 19 mondial și a devenit cel mai bine clasat român al competiției.

Performanța este cu atât mai importantă cu cât olimpiada a reunit peste 400 de elevi din mai mult de 100 de țări, iar pentru Alexandru a reprezentat prima participare la o competiție internațională de o asemenea amploare. România a încheiat concursul cu opt medalii - trei de aur, două de argint și trei de bronz. Pentru elevul din Constanța, experiența de la Astana a însemnat însă mai mult decât o poziție într-un clasament. A fost confirmarea unor ani de muncă și a unei pasiuni care a început cu mult înainte ca inteligența artificială să devină unul dintre cele mai discutate subiecte din lume.
„Momentul în care am urcat pe scenă să primesc medalia de aur, ca cel mai bine clasat român, a fost unul extraordinar. Să mă aflu printre cei mai buni elevi din lume este o onoare și o emoție greu de descris în cuvinte, și o dovadă că munca, nopțile de pregătire și pasiunea pe care o am de mic au contat cu adevărat", spune Alexandru.
Primele experimente le-a făcut la 11 ani. Inspirat de clipuri pe care le urmărea online, încerca să creeze programe capabile să învețe singure să joace jocuri video. Era, la vremea respectivă, mai degrabă curiozitatea unui copil fascinat de tehnologie. În clasa a XI-a, într-un moment în care inteligența artificială începea să avanseze într-un ritm spectaculos, Alexandru și-a redescoperit pasiunea. Diferența era că acum avea și cunoștințele necesare pentru a transforma curiozitatea din copilărie în performanță. Iar rezultatele nu s-au oprit la aurul internațional. Palmaresul său include o medalie de bronz la secțiunea de informatică a Olimpiadei Internaționale Zhautykov 2025, medalia de argint la Olimpiada Națională de Inteligență Artificială 2026, precum și medalii de argint și mențiuni la Olimpiada Națională de Informatică, în edițiile din 2024, 2025 și 2026. La Olimpiada Națională AcadNet a obținut medalie de aur și premiul al II-lea în 2025 și 2026, iar anul acesta face parte din loturile restrânse de inteligență artificială, informatică și AcadNet.
Deși și-a ales un domeniu construit în jurul inteligenței artificiale și este convins că această tehnologie va schimba radical viitorul, Alexandru privește evoluția AI și dintr-o perspectivă critică. Pentru el, adevărata provocare nu este doar cât de performante vor deveni sistemele, ci modul în care oamenii vor alege să le folosească.
„Trebuie să avem grijă cum o controlăm și cum o folosim. Nu neapărat de teamă că ne va controla ea pe noi, ci pentru că, dacă ajungem să ne bazăm doar pe instrumente precum ChatGPT, riscăm să ne pierdem capacitatea de a gândi singuri. AI-ul ar trebui să ne ajute să gândim mai bine, nu să gândească în locul nostru", spune tânărul.
Următorul obiectiv al lui Alexandru este admiterea la o universitate din străinătate: Statele Unite, Marea Britanie și Olanda și caută un mediu academic care să îi ofere cea mai bună pregătire posibilă în informatică și inteligență artificială.
Planul său nu se termină însă odată cu plecarea din România. După facultate, Alexandru spune că și-ar dori să revină în țară și să folosească aici experiența și cunoștințele acumulate. Crede că România are tineri extrem de talentați și un potențial important în tehnologie, care poate fi transformat în rezultate dacă există educație, infrastructură și oameni dispuși să construiască.
„Mi-aș dori să contribui la dezvoltarea inteligenței artificiale în țară și să îi ajut pe alți tineri pasionați să ajungă cât mai departe, așa cum am fost și eu sprijinit pe acest drum".
Pentru moment, Alexandru Thury-Burileanu se întoarce de la prima sa mare competiție internațională cu aur, locul 19 mondial și o performanță care îl așază printre tinerii români de urmărit într-un domeniu care va influența decisiv următoarele decenii.
Trimite email
joi, 8 octombrie 2026 la 07:26:02 Ora de vară a Europei de Est