Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

„Goralii din Slovacia: monografie fotografică”

Pe urmele goralilor din Slovacia

„Goralii din Slovacia: monografie fotografică”

Trei artiști fotografi: Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Demeter, membri ai Asociației „Etno Foto Art" din Oradea, au fost în această vară pe urmele goralilor din Slovacia. Proiectul fotografic a fost finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, prin Contractul de finanțare nr. DRP/C/5/06.05.2026, având perioada desfășurării 1 iulie - 1 noiembrie 2026, valoarea proiectului fiind de 18.750 lei. Contribuția proprie din partea Asociației beneficiare a însemnat achiziția unui aparat de traducere Vasco Translator V4 de la ,,Vasco Electronics Goralski Group S.K.A." (redenumită recent ,,Vasco Electronics S.A.") cu sediul în Cracovia/Polonia, în valoare de 1.711 RON.

Finanțarea a avut la bază alocarea sumelor necesare pentru trei categorii de cheltuieli: transport, cazare, hrană, pentru cei trei artiști fotografi, pentru a realiza o serie de fotografii în comunitățile rurale din zonele montane ale Slovaciei, unde trăiesc așa numiții ,,gorali", (care înseamnă munteni), și rutenii, care sunt de religie greco-catolică. Aceștia sunt cunoscuți în Slovacia că uzitează un grai local, în care se regăsesc cuvinte de origine valahă, mărturii ale modului de trai al valahilor oieri, care practicau transhumanța în Carpații Europei Centrale, inclusiv în zona muntoasă a Slovaciei.
             Comunitățile de gorali s-au format în urma procesului de transhumanță a păstorilor valahi (inclusiv români din Transilvania și Maramureș) care au migrat, de-a lungul Carpaților, din vremuri imemoriale. Deși aceștia au fost asimilați lingvistic de populațiile slave locale, dialectul și cultura lor, păstrează numeroase elemente de origine română.
În aceste așezări de munteni, vei auzi des cuvinte, precum cornuta = oaia cu coarne; ciuta = oaia fără coarne, okaista = oaia cu o pată de culoare în jurul unui ochi; murga = oaia cu mai multe pete de culoare; bryndza = brânză. Alte cuvinte, pe care ciobanii de la stână le folosesc în Slovacia, sunt: podišar = podișorul de la sălaș pe care se așează brânzeturile; bača = baciul de la sălaș, proprietarul de la stână; valašska = toporașul ciobanilor care exprimă vrednicia de bărbat, pentru apărarea stânei și a casei. Tradițiile culinare exprimă de asemenea, moștenirea valahilor, de pildă mâncarea populară în satele de munte ale Slovaciei se cheamă bryndzové halusky s slaninkou = găluște cu brânză și slănină.
Foarte expresive pentru limba română sunt toponimii în Slovacia: Munții Magura, Bačov, Balkán Plešivá, Ráztoka, Grapa, Grúň, sau Vârfurile Magurka, Sztinka, Skorušina, ori satele Valaská Dubova, Valaská Belá, Vlachovo, Bačkov, Bačka, Bačkovik, Valaškovce (în traducere liberă înseamnă oile valahilor). Numeroase sate din Slovacia au fost întemeiate în baza „Dreptului Valah/Jus Valachorum", proces de colonizare început cu sec. al XIII-lea.          Am identificat nu doar cuvinte din inventarul pastoral. Multe alte moșteniri lingvistice au stârnit interesul celor trei fotografi în documentarea făcută pe teren în vara-toamna acestui an. Dintre cuvinte, amintim: fujara = fluier; pietra = piatra; stanka = stâncă; Magura = nume de pisc montan mai înalt de 1000 m; dolina = deal; geleta = găleată; dunga = curcubeu; kamisza = cămașă; kosar = coșară; watra = focul de la stână, pentru prepararea mâncării.
La întoarcerea din aceste ținuturi montane slovace, artiștii fotografi orădeni, în urma documentării lor fotografice, asupra comunităților de gorali din Slovacia, respectiv după selecția și editarea fotografiilor, acestea vor fi puse la dispoziția istoricilor, filologilor, cercetătorilor români, care le vor solicita. Fotografiile din Slovacia, reprezintă un material documentat binevenit pentru studiul vieții pastorale (turme de oi), a habitatului montan (case și anexe gospodărești de lemn), a meșteșugurilor tradiționale rurale (haine de lână, ustensile de lemn) și a gastronomiei gorale (prelucrarea laptelui și maturarea brânzeturilor). Gheorghe Petrila și echipa lui de fotografi au intuit nevoia de cunoaștere a comunității goralilor și rutenilor slovaci, păstrători a oieritului similar cu cel din arealul românesc.
            Gheorghe Petrila, președintele Asociației „Etno Foto Art" Oradea, afirmă că: ,,Proiectul ,,Goralii din Slovacia" /2026, este o continuare firească a proiectelor foto-documentare - pe Arcul Carpatic - privindu-i pe ,,Valahii din Moravia" (Cehia)/2023 și ,,Goralii din Sudul Poloniei"/2025, iar fără finanțarea DRP București, aceste deplasări și documentări fotografice, nu ar fi fost posibile, iar rezultatul obținut se valorifică  în circuitul științific, cultural și expozițional din România și Slovacia, Polonia, Cehia. Avem speranța că, acest demers, să sensibilizeze autoritățile din zona noastră (Munții Apuseni), cât de important este oieritul ("trashumanța mică") de la tehnicile de preparare a produselor lactate la stână, până la meșteșugul confecționării hainelor (cojoace, sumane), arhitectura vernaculară a stânelor, medicina veterinară empirică și folclorul pastoral (muzica de fluier, tulnic sau cimpoi), toate acestea ca parte importantă a păstrării și valorificării patrimoniului cultural imaterial național, prin cooperare transfrontalieră".
În încheiere, avem certitudinea că, prin acest proiect fotografic, se va naște un dialog româno-slovac, cu parteneriate în domeniul tradiție și cultură pastorală, precum și fotografie etnografică. Totodată ne propunem, anul viitor, realizarea unui album fotografic, despre păstrătorii oieritului în Munții Slovaciei și bineînțeles pregătirea unei expoziții fotografice itinerante, în România și Slovacia, despre gorali și ruteni.
Rezultatul așteptat va fi unul important, căci tematica fotografiilor celor trei orădeni este variată, în principiu, în următoarele categorii: peisaje, ulițe de sat, anexe gospodărești, case tradiționale, biserici de lemn, interioare de locuințe, portrete de copii, portrete de adulți, portrete de oameni în vârstă, costume populare, obiceiuri de dans, obiecte meșteșugărești, etc.
Constantin Liviu Demeter,
coordonator proiect 

Trimite email
joi, 22 octombrie 2026 la 08:50:25 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Pe urmele goralilor

Trei artiști fotografi: Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Demeter, membri ai Asociației „Etno Foto Art" din Oradea, au fost în această vară pe urmele goralilor din Slovacia...
Aflați mai multe (totul) din articolul „Goralii din Slovacia: monografie fotografică"!