Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Și cu violoncelul ce facem?”

La 30 de ani de la premiera orădeană, revine pe scena Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea spectacolul

„Și cu violoncelul ce facem?”

Teatrul ,,Regina Maria" readuce în repertoriu spectacolul „Și cu violoncelul ce facem?", de Matei Vișniec, în regia lui Petru Vutcărău, la 30 de ani de la prima montare pe scena orădeană. Prima reprezentație din această stagiune va avea loc pe 25 noiembrie, de la ora 19.00, la Sala Transilvania, dar biletele sunt deja vândute... (Și-atunci, ce-i de făcut, Florina? Așteptăm până în 16 decembrie 2026?)

Premiera spectacolului a avut loc la 19 decembrie 1995, la Sala Mare a teatrului, cu Doru Fârte, Petre Panait, Elvira Rîmbu și Ștefan Radó în distribuție. Producția s-a bucurat de succes atât în rândul publicului, cât și al criticii, fiind recompensată cu patru premii la Festivalul Dramaturgiei Românești de la Timișoara, în 1996: pentru cea mai bună regie (Petru Vutcărău), cel mai bun actor (Petre Panait), cea mai bună scenografie (Sergiu Savin) și cel mai bun spectacol. Ediția festivalului a fost dedicată dramaturgiei lui Matei Vișniec, președintele juriului fiind chiar dramaturgul.
Spectacolul a avut un parcurs important și în repertoriul teatrului orădean, fiind reluat în 2006, la zece ani de la prima montare, tot în regia lui Petru Vutcărău. Noua versiune a păstrat o parte dintre actorii distribuției inițiale, Doru Fârte, Petre Panait și Elvira Rîmbu, dar a propus un univers scenografic și un spațiu de joc diferite. Rolul violoncelistului a fost preluat atunci de Gheorghe Crișan.
La 30 de ani de la premiera orădeană și la 20 de ani de la reluarea din 2006, spectacolul revine într-o nouă formulă scenică, sub semnătura aceluiași regizor. Elvira Rîmbu, în rolul Doamnei cu voal, rămâne legătura dintre cele trei versiuni, în timp ce distribuția actuală îi aduce în fața publicului pe Șerban Borba (Bărbatul cu ziarul), Andrian Locovei (Bătrânul cu bastonul) și Victor Sandu (Bărbatul cu violoncelul).
Un element de noutate al acestei montări îl reprezintă completarea textului original cu un fragment scris special de Matei Vișniec pentru producția de la Oradea.
Matei Vișniec este poet dramaturg, romancier și jurnalist de origine română, stabilit din 1987 în Franța. A debutat editorial înainte de exil, în 1980, cu un volum de poeme intitulat „La noapte va ninge". În paralel, scria piese de teatru, deoarece simțea că genul dramatic îi poate oferi o oarecare libertate într-o țară sufocată de dictatură. Acestea nu au primit însă avizul cenzurii și au început să fie montate în România abia după Revoluție.
Scrisă în ianuarie 1990, imediat după căderea regimului comunist, piesa „Și cu violoncelul ce facem?" a fost gândită de autor ca o metaforă a dictaturii și a mecanismelor sale de constrângere, dar și ca o reacție la momentul istoric al dispariției acesteia. Întrebarea din titlu, reluată obsesiv la un moment dat, concentrează incertitudinea și dificultatea de a gestiona moștenirea întregului angrenaj comunist după căderea acestuia.
Textul permite și o altă direcție de interpretare: poate fi văzut și ca o reflecție asupra condiției artistului într-o lume incapabilă să-i înțeleagă și să-i accepte creația. În montarea de la Oradea, accentul cade pe cea de-a doua perspectivă: artistul, care devine o prezență incomodă și tulbură o normalitate aparentă a unor oameni incapabili să iasă din propriile convenții.
Actrița Elvira Rîmbu, care semnează și asistența de regie a spectacolului, consideră că longevitatea acestei montări este în sine o formă de recunoaștere: „rar un spectacol, într-o anumită montare, să rămână valabil atâția ani; doar clasicii au un astfel de noroc".
Pentru actorul Șerban Borda, care semnează și scenografia spectacolului, montarea din 1995 a reprezentat un moment de cotitură, influențându-i decisiv parcursul profesional, motiv pentru care întoarcerea la această producție, de data aceasta în calitate de actor, are o puternică încărcătură emoțională: „uneori, un spectacol îți poate schimba destinul. Mie mi s-a întâmplat acum 30 de ani. Eram student la Târgu Mureș când am văzut «Și cu violoncelul ce facem?» de Matei Vișniec, în regia lui Petru Vutcărău, jucat de o distribuție extraordinară a Teatrului de Stat Oradea. Am plecat din sală cu un gând care nu mi-a mai dat pace: vreau să joc alături de acești actori! Așa am ajuns să dau concurs la Oradea".
A doua reprezentație a spectacolului este programată în 16 decembrie, de la ora 19.00, la Sala Transilvania, iar biletele se pot achiziționa de la agenția teatrului (Piața Regele Ferdinand I, nr. 6) și online de pe site-ul Teatrului Regina Maria și pe platforma de ticketing Poftim Cultură.
Florina Dometi,
secretar literar

Trimite email
joi, 19 noiembrie 2026 la 06:54:24 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Joi, ne (în)cântă MIRA!

Vă invităm la Hard Rock Cafe, București,
 joi, 19 noiembrie 2026, începând cu ora 21.00,
la un concert extraordinar cu Mira!
Copiii sub 7 ani au intrarea liberă.
Biletele se găsesc în format electronic pe www.iabilet.ro și în magazinele Flanco, Muzica și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, Paypal, carduri de tichete culturale, pe factură la Vodafone sau Orange.