Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Reþeta fericirii de... Halloween

De la ªcoala din Oºorhei


Reþeta fericirii de... Halloween
Se ia o ºcoalã mare, se adaugã niºte elevi costumaþi, dovleci sculptaþi, multe, multe dulciuri ºi concursuri. Se amestecã toate ca-ntr-un ghiveci, se adaugã voie bunã, dupã gust ºi apoi se savureazã ca desert dupã ore.

Staþi liniºtiþi, nu e vorba despre vreo pãcãlealã cã nu suntem în luna lui April. Vrem doar sã vã povestim cum au sãrbãtorit elevii de la ªcoala cu clasele I-VIII din Oºorhei ziua de Halloween.

Dar mai întâi, puþinã istorie... ca sã înþelegeþi de ce ne-am apucat sã o sãrbãtorim.

Halloweenul, ca orice altã sãrbãtoare are povestea ei. Deºi astãzi este asociatã cu sãrbãtorile poporului american, este bine de ºtiut cã originile sale sunt europene. Celþii, care trãiau acum 2000 de ani în zona acoperitã astãzi de Irlanda, Regatul Unit ºi nordul Franþei, sãrbãtoreau Anul Nou pe data de 1 noiembrie. Aceastã zi marca sfârºitul verii, al recoltei ºi începutul iernii, anotimpul asociat deseori cu moartea. Celþii credeau cã în noaptea dinaintea Anului Nou, limita dintre tãrâmul celor morþi ºi lumea lor devine neclarã ºi cã fantomele celor decedaþi se întorc sã bântuie pãmântul, creând probleme ºi stricând recoltele. În noaptea de 31 octombrie, ei sãrbãtoreau Samhain, un festival pentru care construiau rugi sacri pe care fãceau sacrificii zeitãþilor sub forma de grâne sau animale. Când sãrbãtoarea lua sfârºit, ei foloseau focul de la rugii de sacrificiu pentru a-ºi aprinde focurile stinse mai devreme în aceeaºi searã. Scopul era acela de a-i proteja pe parcursul iernii care urma. Probabil cã de aici a venit ulterior ideea dovlecilor luminaþi în interior. Ulterior cucerii romane, Samhain-ul celtic a fost combinat cu douã sãrbãtori de origine romanã: Feralia, o zi la sfârºitul lui octombrie, în care romanii îºi comemorau morþii ºi festivalul în care o onorau pe Pomona, zeiþa romanã a fructelor ºi a copacilor. În secolul VII, influenþa creºtinismului se extinsese ºi pe pãmântul celtic. Papa Bonifaciu al IV-lea a stabilit ziua de 1 noiembrie ca fiind dedicatã comemorãrii sfinþilor ºi martirilor: „Ziua tuturor sfinþilor”, o sãrbãtoare care aducea mult cu festivalul celt, dar era desemnatã de bisericã.

Pânã prin anii '30, în America, Halloween-ul adus de coloniºtii englezi, devenise o sãrbãtoare secularã, dar centratã pe comunitate, cu parade ºi petreceri rãspândite prin tot oraºul. Tot cam în acest timp a fost resuscitatã ºi tradiþia „trick or treat” care dateazã, probabil, din vremurile paradelor de Ziua tuturor sfinþilor din Anglia. În timpul festivitãþilor, sãrmanii cerºeau mâncare ºi oamenii le ofereau plãcinte, numite „prãjituri de suflet”, în schimbul promisiunii de a se ruga pentru sufletele celor morþi din familia lor. Obiceiul costumelor de Halloween are rãdãcini adânci în istorie, plecând de la vechii celþi chinuiþi de gerul iernii, pânã la englezii care considerau cã în noaptea în care se deschid porþile celor fãrã viaþã, nu pot ieºi afarã din casã decât costumaþi, pentru a speria, la rândul lor, fantomele.

Nu ne e fricã de Bau-Bau

Primii care au organizat serbarea au fost elevii claselor a III-a A ºi a IV-a C. Sub îndrumarea domniºoarei profesor Birãu Anne-Mari, elevii au recitat în limba englezã câteva poezii specifice acestei zile. Unicitatea serbãrii a fost datã de mãºtile fãcute din farfurii de plastic. Dupã recital, copiii au jucat un joc pe echipe. Grupa fetelor se întrecea cu cea a bãieþilor în culesul covrigeilor înºiraþi pe o sfoarã, fãrã a se ajuta de mâini. Punctul final al activitãþii a constat în vizionarea unui desen animat, avându-l ca protagonist pe Casper.

La rândul lor, elevii clasei a IV-a A au susþinut ºi ei un program artistic. Doamna profesoarã de limba englezã, Lavinia Chirila, le-a povestit în câteva cuvinte istoria sãrbãtorii de Halloween. Dorind sã pãstreze tradiþia, elevii au sculptat dovleci ºi au confecþionat mãºti. Ca sã arate cã nu le e fricã de Bau-Bau, au cântat cântecele ºi au recitat poezii. Chiar dacã, tradiþional, copiii sunt cei care îi sperie pe cei mari, de aceastã datã, rolurile s-au inversat. Jocul cuvintelor încruciºate i-a „speriat” puþin pe unii prichindei, mai ales cã recompensa pentru cei pricepuþi consta în dulciuri. De la serbare nu putea lipsi fantoma prietenoasã, Casper, aºa cã elevii s-au amuzat vizionând aventurile acestuia din noaptea de Halloween.

La activitate au participat doamna director, prof. Indrie Camelia, colegi profesori, dar ºi pãrinþi. Buna dispoziþie ºi râsetele cristaline ale copiilor care au participat la activitate au fost dovada reuºitei reþetei cu care ne-am gândit sã serbãm acest moment. (Lavinia & Adriana)