Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Au comemorat victimele Pogromului din 9 noiembrie 1938

Duminică seara, la Oradea, tineri... fără frontiere


Au comemorat victimele Pogromului din 9 noiembrie 1938
Mișcarea Tinerilor pentru Pace din Oradea și un grup de tineri de la Centrul Comunitar Evreiesc au organizat, duminică seara (8 noiembrie 2009), la Centrul Evreiesc din Oradea o întâlnire specială la care au participat tineri orădeni și tineri voluntari, precum și studenți, din Germania, Austria, Polonia și Sudan, aflați în România pentru a activa pe lângă diferite ONG-uri.

Motivul întâlnirii a fost comemorarea victimelor Pogromului din 9 noiembrie 1938, declanșat în Germania în urma asasinării unui diplomat german de către un evreu din Polonia, în semn de protest față de deportarea familiei sale într-un lagăr de concentrare. Tinerii (cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani), fără frontiere și fără bariere de natură religioasă, naționalitate, sex sau de altă natură, au răspuns frumos provocării adresate de Ioana Lucaciu și Adrian Roșca de a discuta despre modul cum, în timpul șederii lor în România, simt sau observă manifestări ale unor fenomene precum discriminarea, rasismul, anti-semitismul, vorbind cu toții aceeași limbă – engleza.

În general, părerile despre țara noastră din acest punct de vedere sunt bune. România este văzută ca fiind țara poate „cea mai puțin rasistă” din Europa de Est și un spațiu destul de sigur pentru diferite nații din lume. Totuși, deoarece mulți dintre acești tineri sunt în România pentru a ajuta, voluntar, diverse organizații neguvernamentale care lucrează în special cu copii romi, au observat că majoritatea românilor au prejudecăți cu privire la romi și că în relația cu aceștia se manifestă cel mai mult discriminarea. Un alt fenomen observat în școli este, desigur, discriminarea socială.
Ne întrebăm, uneori, probabil, cum ne văd străinii. Ei bine, acest subiect a ocupat într-adevăr o bună parte din discuțiile care s-au purtat cu seriozitate, dar și cu zâmbetul pe buze! Chiar dacă acești tineri nu simt, în România, fenomenele despre care am vorbit, cu siguranță că ei le-au simțit înainte de-a ajunge la noi. Ce-ar zice, de exemplu, un părinte al unui absolvent de liceu dacă copilul său ar pleca într-un serviciu de voluntariat în Sudan sau în Rusia? Prejudecățile, impresiile create fără prea mult discernământ, fără a avea informații suficiente, aparențele ne fac să părem vest-europenilor o țară periculoasă, unde trăiesc mai mult țigani și oameni needucați, care fură și cerșesc. Asta deoarece, de foarte multe ori, imaginea României în afară este dată, într-adevăr, mai mult de țiganii care merg să cerșească sau să fure. Sau poate doar asta vor unii să vadă...
Acești tineri declară că se simt bine în România (în Oradea, Arad...), iar foștii voluntari care deja s-au întors în țările lor de origine ne spuneau, după șase luni de voluntariat în România, că vor să schimbe această imagine denaturată a țării noastre ...
„Deoarece, în acest moment, avem peste 10 voluntari străini (susținuți prin programul european de voluntariat, EVS) și un număr poate mai mare de studenți Erasmus, ne propunem să mai organizăm evenimente și întâlniri la care să-i invităm să ne împărtășească din experiența lor interculturală. Pentru tinerii români care nu au poate șansa sau dorința să devină și ei voluntari într-o țară străină și să înțeleagă alte culturi, astfel de interacțiuni pot fi utile și educative. Prin urmare, îi invităm să vină alături de noi, în număr cât mai mare! Și, desigur, le stăm la dispoziție dacă îi interesează un serviciu de voluntariat în care cheltuielile personale sunt mici, iar recompensele trăite într-o astfel de experiență – nemăsurate”, ne-a declarat Ioana Lucaciu.

La finalul întâlnirii, tinerii s-au deplasat la monumentul evreiesc din apropierea Sinagogii unde au aprins lumânări în memoria victimelor Pogromului din 9 noiembrie 1938. (Ioana L. & Ovidiu D.)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Au comemorat victimele Pogromului din 9 noiembrie 1938.