Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Românii se întorc cu fruntea sus, dar cu un gust amar!

Strâmbătate la Olimpiada internațională de astronomie din China


Românii se întorc cu fruntea sus, dar cu un gust amar!
Profund revoltat, profesorul Marin Bica (membru al delegației României la Olimpiada internațională de astronomie din China, unul dintre profesorii care s-au ocupat cu pregătirea lotului național) ne povestește, cu amărăciune, cum au câștigat reprezentanții Rusiei medaliile...

„Ne întoarcem din China cu două medalii de argint, trei de bronz și două premii speciale.
Astfel: la juniori, au luat medaliile de bronz Denis Derecichei din Oradea și Andrei Cuceu din Baia Mare, iar la seniori a luat bronz Ioana Zelko din București. Argintul a fost cucerit de Sandor Kruk din Baia Mare, care a obținut și un premiu special pentru cea mai bună lucrare la proba observațională, precum și Alberto Manca din București – argint și un premiu special pentru cea mai bună lucrare la proba practică.

În realitate, însă, fiecare ar fi trebuit să ia un premiu cu o clasă mai sus, dacă competiția s-ar fi desfășurat corect. Ca să vă faceți o idee despre ce înseamnă dreptatea împărțită de ruși, vă voi relata următoarele: la problema pe care am corectat-o cu colegul din India (ei sunt de departe cei mai buni), elevii din republicile CSI au omis să folosească în formula de calcul accelerația gravitațională, iar la sfârșit, culmea, au scris rezultatul corect, deși nu aveau cum să ajungă la acel rezultat, ceea ce dovedește că știau subiectele cu rezultate cu tot. Apoi la introducerea punctajelor în calculator, nu s-au trecut valorile reale din borderourile de corectare: la ai noștri și la ceilalți din țările neagreate de ruși, s-au trecut valori mai mici, iar la cei din Rusia, Armenie, Kazahstan și Cehia, valori mai mari. Eu am reacționat prompt la aceste infracțiuni și am luptat să se ia în considerare și alte rezolvări decât cele absurde (era o rezolvare care ar fi presupus ca ochiul să reacționeze la fiecare foton când, de fapt, numărul minim e de câteva sute spre o mie). Foarte interesant și sugestiv pentru corectitudinea competiției patronate de un rus e faptul că numai elevii din Rusia știau de rezolvarea asta ciudată, din barem. După multe tratative, am obținut să li se acorde puncte și celor care au mers pe o rezolvare normală. Dar, am fost cam singur printre dușmani, cum se spune, numai colegul din Italia m-a susținut. Reprezentanții țărilor din fosta U.R.S.S. se uitau la mine mirați cum de îndrăznesc să mă pun cu rușii, pentru că ei nu ar fi avut niciodată curajul să se ia de ruși. Spre exemplu, profesoara din Armenia era dispusă să-și depuncteze propriii copii care rezolvaseră problema ca ai noștri numai să nu-l supere pe profesorul din Rusia. Cu greu am convins-o să aibă un dram de demnitate și curaj...

„E firesc și normal să-mi reprezint țara cu demnitate...”

Urmează să scriu un raport detaliat și documentat la minister cu toate acestea, iar rușii vor primi un răspuns oficial prin care sesizăm aceste fraude. E firesc și normal să-mi reprezint țara cu demnitate și curaj, iar ceilalți să te respecte pentru ceea ce ești. Cred în schimbarea în bine. De fapt, observ un oarecare progres de anul trecut din Italia. Deja suntem priviți altfel.

Alte „picanterii” de la olimpiadă

Luni, în 9 noiembrie, seara, a avut loc prezentarea țărilor, iar noi am pregătit un filmuleț cu imagini din România, care avea pe fundal Rapsodia Română, iar la final, am luat microfonul și am cântat ceva tradițional din zona de Nord - Vest. Tot luni, a avut loc festivitatea de deschidere la liceul Hanggao sau Hangzhou High School (care dispune de un campus mare). Fiecare echipă a fost întâmpinată de o elevă din ultimul an care ne-a fost ghid prin campus. Am intrat și într-o sală de clasă, la o oră de politică. La ei, o clasă are 64 de elevi. În restul zilelor am avut ca și ghid un student. Marți, joi și vineri, au fost probele pe care a trebuit să le traduc din engleză în română, iar de marți după-masă până joi seara, am corectat lucrările pe o problemă cu colegul din India. Între timp, miercuri dimineața ne-au dus la un observator construit de francezi pe la sfârșitul secolului XVII unde am văzut funcționând un planetariu digital 3D. Vineri după-masă, ne-au dus la un muzeu de istorie a Chinei pe care l-am vizitat oprindu-mă mai ales la zona de istorie antică. Sâmbătă, ne-am plimbat cu vaporașul pe marele lac de vest și apoi am mers în cartierul comercial, unde pe o stradă lungă erau magazine cu de toate. Aici ne-am exersat talentele „balcanice” de comercianți la târguială și trebuie să știți că le place mult chinezilor să se târguiască, chiar s-ar simți oarecum jigniți dacă n-ai face-o. Ne-au dus apoi să vedem pagoda cu șase etaje, iar duminică dimineața, ne-am dat mari conducători auto într-un parc de distracții. După-masă a fost festivitatea de premiere și de închidere, iar noi am plecat imediat la aeroport. Luni dimineața, am făcut escală la Amsterdam (la fel ca la dus) și, întrucât aveam opt ore între cele două avioane, ne-am pus pe vizitat orașul, oprindu-ne în piața lalelelor.

Dincolo de toate cele, impresia despre China este una foarte bună. Să știți că au șosele pe vreo patru nivele, suspendate, cu minim două - trei benzi pe sens, iar în asfalt nu sunt gropi. Conducătorii auto sunt calmi la volan, deși e o circulație infernală. Puțini chinezi au mașini, cei mai mulți folosesc bicicleta. Sunt harnici și corecți. Așa se explică succesul economiei lor. Deși e o țară comunistă, capitalismul e la el acasă în economia chineză. Am văzut autostrăzi cu plata încasată de companii străine. Mi-au plăcut munții cu păduri de bambus, chiar dacă tot timpul a fost ceață și nu vedeam peisajul până departe. Cu mâncarea nu m-am putut obișnui și nici nu am reușit să învăț să mănânc cu bețele. De altfel, toți europenii aveau această problemă și când apăreau cartofii prăjiți era mare concurență pentru ei. În China, pâinea e dulce și o poți numi cozonac, iar sosurile au gusturi ciudate. Una peste alta, pot afirma că sunt înaintea noastră cu mai mulți ani. E o altă civilizație cu valori proprii la care nu au renunțat de dragul unei globalizări care uniformizează.

Pentru aceasta merită toată admirația. Au reușit să organizeze totul foarte bine. Sunt foarte amabili, dar ne-am descurcat mai greu cu ei în comunicare, deoarece puțini chinezi știu bine engleza sau alte limbi moderne”, ne-a declarat dl profesor Marin BICA. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Românii se întorc cu fruntea sus, dar cu un gust amar!