Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Românii se întorc cu fruntea sus, dar cu un gust amar!

Strâmbătate la Olimpiada internațională de astronomie din China

Românii se întorc cu fruntea sus, dar cu un gust amar!

Profund revoltat, profesorul Marin Bica (membru al delegației României la Olimpiada internațională de astronomie din China, unul dintre profesorii care s-au ocupat cu pregătirea lotului național) ne povestește, cu amărăciune, cum au câștigat reprezentanții Rusiei medaliile...

„Ne întoarcem din China cu două medalii de argint, trei de bronz și două premii speciale.
Astfel: la juniori, au luat medaliile de bronz Denis Derecichei din Oradea și Andrei Cuceu din Baia Mare, iar la seniori a luat bronz Ioana Zelko din București. Argintul a fost cucerit de Sandor Kruk din Baia Mare, care a obținut și un premiu special pentru cea mai bună lucrare la proba observațională, precum și Alberto Manca din București – argint și un premiu special pentru cea mai bună lucrare la proba practică.
În realitate, însă, fiecare ar fi trebuit să ia un premiu cu o clasă mai sus, dacă competiția s-ar fi desfășurat corect. Ca să vă faceți o idee despre ce înseamnă dreptatea împărțită de ruși, vă voi relata următoarele: la problema pe care am corectat-o cu colegul din India (ei sunt de departe cei mai buni), elevii din republicile CSI au omis să folosească în formula de calcul accelerația gravitațională, iar la sfârșit, culmea, au scris rezultatul corect, deși nu aveau cum să ajungă la acel rezultat, ceea ce dovedește că știau subiectele cu rezultate cu tot. Apoi la introducerea punctajelor în calculator, nu s-au trecut valorile reale din borderourile de corectare: la ai noștri și la ceilalți din țările neagreate de ruși, s-au trecut valori mai mici, iar la cei din Rusia, Armenie, Kazahstan și Cehia, valori mai mari. Eu am reacționat prompt la aceste infracțiuni și am luptat să se ia în considerare și alte rezolvări decât cele absurde (era o rezolvare care ar fi presupus ca ochiul să reacționeze la fiecare foton când, de fapt, numărul minim e de câteva sute spre o mie). Foarte interesant și sugestiv pentru corectitudinea competiției patronate de un rus e faptul că numai elevii din Rusia știau de rezolvarea asta ciudată, din barem. După multe tratative, am obținut să li se acorde puncte și celor care au mers pe o rezolvare normală. Dar, am fost cam singur printre dușmani, cum se spune, numai colegul din Italia m-a susținut. Reprezentanții țărilor din fosta U.R.S.S. se uitau la mine mirați cum de îndrăznesc să mă pun cu rușii, pentru că ei nu ar fi avut niciodată curajul să se ia de ruși. Spre exemplu, profesoara din Armenia era dispusă să-și depuncteze propriii copii care rezolvaseră problema ca ai noștri numai să nu-l supere pe profesorul din Rusia. Cu greu am convins-o să aibă un dram de demnitate și curaj...
„E firesc și normal să-mi reprezint țara cu demnitate...”
Urmează să scriu un raport detaliat și documentat la minister cu toate acestea, iar rușii vor primi un răspuns oficial prin care sesizăm aceste fraude. E firesc și normal să-mi reprezint țara cu demnitate și curaj, iar ceilalți să te respecte pentru ceea ce ești. Cred în schimbarea în bine. De fapt, observ un oarecare progres de anul trecut din Italia. Deja suntem priviți altfel.
Alte „picanterii” de la olimpiadă
Luni, în 9 noiembrie, seara, a avut loc prezentarea țărilor, iar noi am pregătit un filmuleț cu imagini din România, care avea pe fundal Rapsodia Română, iar la final, am luat microfonul și am cântat ceva tradițional din zona de Nord - Vest. Tot luni, a avut loc festivitatea de deschidere la liceul Hanggao sau Hangzhou High School (care dispune de un campus mare). Fiecare echipă a fost întâmpinată de o elevă din ultimul an care ne-a fost ghid prin campus. Am intrat și într-o sală de clasă, la o oră de politică. La ei, o clasă are 64 de elevi. În restul zilelor am avut ca și ghid un student. Marți, joi și vineri, au fost probele pe care a trebuit să le traduc din engleză în română, iar de marți după-masă până joi seara, am corectat lucrările pe o problemă cu colegul din India. Între timp, miercuri dimineața ne-au dus la un observator construit de francezi pe la sfârșitul secolului XVII unde am văzut funcționând un planetariu digital 3D. Vineri după-masă, ne-au dus la un muzeu de istorie a Chinei pe care l-am vizitat oprindu-mă mai ales la zona de istorie antică. Sâmbătă, ne-am plimbat cu vaporașul pe marele lac de vest și apoi am mers în cartierul comercial, unde pe o stradă lungă erau magazine cu de toate. Aici ne-am exersat talentele „balcanice” de comercianți la târguială și trebuie să știți că le place mult chinezilor să se târguiască, chiar s-ar simți oarecum jigniți dacă n-ai face-o. Ne-au dus apoi să vedem pagoda cu șase etaje, iar duminică dimineața, ne-am dat mari conducători auto într-un parc de distracții. După-masă a fost festivitatea de premiere și de închidere, iar noi am plecat imediat la aeroport. Luni dimineața, am făcut escală la Amsterdam (la fel ca la dus) și, întrucât aveam opt ore între cele două avioane, ne-am pus pe vizitat orașul, oprindu-ne în piața lalelelor.
Dincolo de toate cele, impresia despre China este una foarte bună. Să știți că au șosele pe vreo patru nivele, suspendate, cu minim două - trei benzi pe sens, iar în asfalt nu sunt gropi. Conducătorii auto sunt calmi la volan, deși e o circulație infernală. Puțini chinezi au mașini, cei mai mulți folosesc bicicleta. Sunt harnici și corecți. Așa se explică succesul economiei lor. Deși e o țară comunistă, capitalismul e la el acasă în economia chineză. Am văzut autostrăzi cu plata încasată de companii străine. Mi-au plăcut munții cu păduri de bambus, chiar dacă tot timpul a fost ceață și nu vedeam peisajul până departe. Cu mâncarea nu m-am putut obișnui și nici nu am reușit să învăț să mănânc cu bețele. De altfel, toți europenii aveau această problemă și când apăreau cartofii prăjiți era mare concurență pentru ei. În China, pâinea e dulce și o poți numi cozonac, iar sosurile au gusturi ciudate. Una peste alta, pot afirma că sunt înaintea noastră cu mai mulți ani. E o altă civilizație cu valori proprii la care nu au renunțat de dragul unei globalizări care uniformizează.
Pentru aceasta merită toată admirația. Au reușit să organizeze totul foarte bine. Sunt foarte amabili, dar ne-am descurcat mai greu cu ei în comunicare, deoarece puțini chinezi știu bine engleza sau alte limbi moderne”, ne-a declarat dl profesor Marin BICA. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Românii se întorc cu fruntea sus, dar cu un gust amar!

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 03:55:05 Ora de vară a Europei de Est