Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Europenii doresc ca guvernele să ia măsuri drastice în privința schimbărilor climatice

Un mesaj clar pentru Copenhaga

Europenii doresc ca guvernele să ia măsuri drastice în privința schimbărilor climatice

Europenii și oamenii din întreaga lume au făcut o declarație clară: Guvernele ar trebui să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice și, în special, în vederea reducerii nivelurilor emisiilor de CO2.

Cetățeni din întreaga Europă au scris mesaje pe site-ul web www.fightclimatechange.eu, ca răspuns la întrebarea: „Ce ar trebui să facă guvernele pentru a combate schimbările climatice?” În data de 5 decembrie, 27 dintre aceste mesaje au fost transmise delegației UE care va reprezenta Comisia Europeană la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, ce se va desfășura la Copenhaga în perioada 7 - 18 decembrie 2009.
Mesajele vor fi prezentate de către regizorul și prezentatorul belgian Nic Balthazar, într-un tren denumit „Climate Express” – „Expresul pentru mediu” (www.traintocopenhagen.org). Trenul a plecat din gara Midi din Bruxelles în data de 5 decembrie, la ora 09:11, transportând la Copenhaga o delegație de rang înalt din partea UE și reprezentanți ai organizațiilor de mediu. Balthazar este celebru pentru angajamentul lui în lupta împotriva schimbărilor climatice, în special pentru activitatea lui în cadrul campaniei „The Big Ask”. El afirmă: „Eforturile pe care politicienii doresc să le depună în prezent sunt insuficiente. Copenhaga reprezintă oportunitatea de a aduce o contribuție în privința schimbărilor climatice. Eșecul nu reprezintă o opțiune!”
Declarația lui Balthazar și cele ale altor șapte ambasadori marcanți ai campaniei, cum sunt actorii danezi Mads Mikkelsen și Connie Nielsen, actrița germană Christiane Paul și fosta jucătoare bulgară de tenis Magdalena Maleeva, vor fi puse în evidență în tren. Mesajele lor sunt în concordanță cu cele ale altor peste 1000 de europeni care au publicat declarații pe site-ul web. Printre ideile prezentate, pe lângă reducerea emisiilor de CO2, se numără și „plantarea mai multor copaci”, „încurajarea reciclării”, „reducerea dependenței de petrol și gaze” și „finanțarea furnizorilor de energie regenerabilă”. S-au adresat numeroase apeluri constructorilor de mașini să producă vehicule cu un consum redus de carburant și care să genereze mai puține emisii. Mulți au fost îngrijorați că generațiile viitoare nu vor beneficia de aceleași opțiuni ca noi.
Climate Express reprezintă o ocazie unică, iar trenul se va opri în Cologne, Hamburg și Copenhaga. Programul pe durata călătoriei cuprinde dezbateri în grup, muzică live și întruniri neoficiale, precum și ceremonia de transmitere a mesajelor privind schimbările climatice.
Această campanie a Comisiei Europene are scopul de a atrage atenția publicului cu privire la importanța acțiunilor individuale în protejarea mediului, precum și de a spori presiunea asupra guvernelor naționale astfel încât acestea să întreprindă acțiuni ferme pentru reducerea emisiilor de CO2, prin adoptarea unui acord ambițios la Copenhaga. Obiectivul UE este de a reduce emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial cu până la 30 de procente, cu condiția ca celelalte părți să-și asume angajamente similare. (Mihaela Ghinescu)

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 06:43:31 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București