Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Simularea pentru bacalaureat și „povestea” celor 551 de norme didactice

Prea mult zgomot pentru nimic!


Simularea pentru bacalaureat și „povestea” celor 551 de norme didactice
Reprezentanții presei locale și centrale se așteptau, probabil, sâmbătă (16 ianuarie 2010), să afle știri „bombă” în cadrul conferinței de presă, organizate de generalul Inspectoratului Școlar al județului Bihor, prof. Dorel Luca (avându-i de-a dreapta și de-a stânga pe secretarul comisiei județene de bacalaureat, prof. Radu Mazilescu, respectiv, pe juristul I.S.J. Bihor, dna Ramona Bacter – purtătorul de cuvânt al instituției).

Încet-încet, „bombele” (celor care crezuseră în ele și în minuni) au fost dezactivate fără ca cineva să fie satisfăcut și să ceară spațiu pe prima pagină a publicațiilor. Unele televiziuni nici măcar nu s-au deranjat, intuind, probabil, că generalul nu va lansa nicio știre de senzație!

Simularea de miercuri

Dl inspector Radu Mazilescu, cel care monitorizează de ani și ani bacalaureatul în județul Bihor, s-a referit la noutățile de ultimă oră legate de examenul de maturitate și de simularea care va fi organizată miercuri (20 ianuarie 2010), la nivel de țară, la competențele digitale, noutatea-noutăților „bătrânului” bacalaureat. O simulare din punct de vedere tehnic a fost programată, luni și marți, și pentru cadrele didactice și întreg personalul implicat în derularea evenimentului de miercuri. Pentru a vedea cât de rapid și de exact vor fi preluate pachetele de date transmise de ministerul de resort.

Simularea reală pentru competențele digitale, de miercuri, de la ora 13.00, la nivelul județului Bihor, se va desfășura în 46 de centre de examen (și va dura maximum 90 de minute, fiind structurată în două părți pe baza a două fișe de lucru). La acest exercițiu național, nu vor participa toți candidații, viitori absolvenți ai clasei a XII-a, a XIII-a... și restanțieri, ci doar o parte, în funcție de numărul de calculatoare existent în centrul respectiv, calculatoare legate în rețea, capabile să răspundă prompt și exact la comenzile candidaților care vor simula în direct, la nivel de țară, potrivit programului-cadru întocmit, fiind conectați pe internet. Deținătorii de permis ECDL vor prezenta conducerilor școlilor „scutirea” de la susținerea acestei probe (certificatul – permisul ECDL). Dar nu pentru simularea de miercuri, ci cu 72 de ore înainte de susținerea probei. Evaluarea competențelor în folosirea calculatorului va fi notată cu unul din calificativele: începător, mediu sau avansat.

De la ora 15.30, va fi organizată o a doua simulare... la cererea elevilor doritori...

Proba reală de competențe digitate este programată în perioada 19 – 29 aprilie.

Mediu, avansat sau experimentat

După cum am mai anunțat, noutăți sunt și la proba orală de comunicare în limba română (programată pentru 15 – 17 februarie), care nu urmărește evaluarea cunoștințelor de literatură, ci doar de comunicare și limbă, certificând nivelul competențelor de limbă și comunicare în limba română (de aceea, unul din cei doi profesori examinatori va fi chiar profesorul clasei, care poate aprecia cel mai bine nivelul de competențe al elevilor săi). La această probă, nu se vor da note, nici chiar calificativele cu care ne obișnuisem – admis sau respins -, ci trei tipuri de nivel: (utilizator) mediu, avansat sau experimentat. Această testare va urmări cinci competențe: înțelegerea textului, exprimarea și argumentarea unui punct de vedere, organizarea discursului, adaptarea la situația de comunicare și utilizarea limbii literare.

Trei probe la ... limba modernă

Noutăți sunt și la proba de competențe lingvistice la limba modernă. Proba presupune o verificare mai complexă structurată în trei părți: o probă scrisă (de 90 de minute), umată de una orală, de circa 10-15 minute și de o a treia, de înțelegere a textului audiat (cu durata de circa 20 de minute).

Proba de competențe lingvistice la limba modernă este programată în perioada 31 aprilie – 4 mai, iar limba maternă, imediat după limba română (17-19 februarie).

Restanțierii (din seriile anterioare), cei care nu au reușit să-și ia bacalaureatul la timp, vor susține aceste probe de competență în perioada 31 mai – 15 iunie. Curată nebunie!

Așadar, s-a vrut evitarea sau înlăturarea stresului din perioada celor două săptămâni de bacalaureat tradițional, dar se ajunge la un circ total, care începe în 20 ianuarie, cu simularea, și ține până în 15 iunie (odată cu „debarcarea” restanțierilor).

Ca la noi la nimeni! Parcă e un blestem pe învățământul românesc!

„Povestea” celor 551 de norme... „politice”

După votarea „necumsecade” la prezidențiale, la care, culmea, a ieșit tot cel care trebuia să iasă, dascălii sunt primii vizați la reduceri (nu mai puțin de 15.000 la nivel de țară)!!!???

Din condeiul guvernanților învingători și din pixul slujitorilor lor de la nivelul ministerului de resort, la nivelul județului trebuiau reduse 551 de norme didactice, o cifră aberantă și total nerealistă, potrivit uzanțelor și adevărului din teren, adevăr recunoscut și exprimat și de generalul din fruntea Inspectoratului Școlar Bihor. Ai noștri aleși (numiți) în fruntea I.S.J. Bihor începuseseră „reforma” („depolitizarea”) cu mult timp înaintea Bucureștiului, așa încât, acum nu mai au ce reduce și de unde reduce, decât maximum 276, 26 norme didactice, chiar dacă au întors pe toate fețele cele 14 măsuri impuse de Împărăție: reorganizarea centrelor de execuție bugetară, comasări, mărirea limitei „maxime” de copii și elevi în grupă și în clasă, predarea educației fizice de către dascălii claselor, pierderea personalității juridice a unor grădinițe și școli prin mărirea efectivului pe unitatea de învățământ de la 200 de elevi la 300, respectiv de la 100 de preșcolari la 150 la o grădiniță...

După cum sublinia generalul Dorel Luca, multe din măsurile aberante impuse de ministerul de resort nu pot fi aplicate în Bihor, date fiind condițiile concrete și structura populației școlare, cu respectarea drepturilor minorităților naționale.

Cu toate sforțările și bunele intenții ale conducerii I.S.J. Bihor, la nivelul învățământului bihorean se pot reduce maximum 276,26 norme didactice, fără a afecta derularea normală a procesului instructiv-educativ, cu toate bubele sale de subnutriție și haos dictat de la centru!(Ovidiu DAN)