Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Simularea pentru bacalaureat și „povestea” celor 551 de norme didactice

Prea mult zgomot pentru nimic!

Simularea pentru bacalaureat și „povestea” celor 551 de norme didactice

Reprezentanții presei locale și centrale se așteptau, probabil, sâmbătă (16 ianuarie 2010), să afle știri „bombă” în cadrul conferinței de presă, organizate de generalul Inspectoratului Școlar al județului Bihor, prof. Dorel Luca (avându-i de-a dreapta și de-a stânga pe secretarul comisiei județene de bacalaureat, prof. Radu Mazilescu, respectiv, pe juristul I.S.J. Bihor, dna Ramona Bacter – purtătorul de cuvânt al instituției).

Încet-încet, „bombele” (celor care crezuseră în ele și în minuni) au fost dezactivate fără ca cineva să fie satisfăcut și să ceară spațiu pe prima pagină a publicațiilor. Unele televiziuni nici măcar nu s-au deranjat, intuind, probabil, că generalul nu va lansa nicio știre de senzație!
Simularea de miercuri
Dl inspector Radu Mazilescu, cel care monitorizează de ani și ani bacalaureatul în județul Bihor, s-a referit la noutățile de ultimă oră legate de examenul de maturitate și de simularea  care va fi organizată miercuri (20 ianuarie 2010), la nivel de țară, la competențele digitale, noutatea-noutăților „bătrânului” bacalaureat. O simulare din punct de vedere tehnic a fost programată, luni și marți, și pentru cadrele didactice și întreg personalul implicat în derularea evenimentului de miercuri. Pentru a vedea cât de rapid și de exact vor fi preluate pachetele de date transmise de ministerul de resort.
Simularea reală pentru competențele digitale, de miercuri, de la ora 13.00, la nivelul județului Bihor, se va desfășura în 46 de centre de examen (și va dura maximum 90 de minute, fiind structurată în două părți pe baza a două fișe de lucru). La acest exercițiu național, nu vor participa toți candidații, viitori absolvenți ai clasei a XII-a, a XIII-a... și restanțieri, ci doar o parte, în funcție de numărul de calculatoare existent în centrul respectiv, calculatoare legate în rețea, capabile să răspundă prompt și exact la comenzile candidaților care vor simula în direct, la nivel de țară, potrivit programului-cadru întocmit, fiind conectați pe internet. Deținătorii de permis ECDL vor prezenta conducerilor școlilor „scutirea” de la susținerea acestei probe (certificatul – permisul ECDL). Dar nu pentru simularea de miercuri, ci cu 72 de ore înainte de susținerea probei. Evaluarea competențelor în folosirea calculatorului va fi notată cu unul din calificativele: începător, mediu sau avansat.
De la ora 15.30, va fi organizată o a doua simulare... la cererea elevilor doritori...
Proba reală de competențe digitate este programată în perioada 19 – 29 aprilie.
Mediu, avansat sau experimentat
După cum am mai anunțat, noutăți sunt și la proba orală de comunicare în limba română (programată pentru 15 – 17 februarie), care nu urmărește evaluarea cunoștințelor de literatură, ci doar de comunicare și limbă, certificând nivelul competențelor de limbă și comunicare în limba română (de aceea, unul din cei doi profesori examinatori va fi chiar profesorul clasei, care poate aprecia cel mai bine nivelul de competențe al elevilor săi). La această probă, nu se vor da note, nici chiar calificativele cu care ne obișnuisem – admis sau respins -, ci trei tipuri de nivel: (utilizator) mediu, avansat sau experimentat. Această testare va urmări cinci competențe: înțelegerea textului, exprimarea și argumentarea unui punct de vedere, organizarea discursului, adaptarea la situația de comunicare și utilizarea limbii literare.
Trei probe la ... limba modernă
Noutăți sunt și la proba de competențe lingvistice la limba modernă. Proba presupune o verificare mai complexă structurată în trei părți: o probă scrisă (de 90 de minute), umată de una orală, de circa 10-15 minute și de o a treia, de înțelegere a textului audiat (cu durata de circa 20 de minute).
Proba de competențe lingvistice la limba modernă este programată în perioada 31 aprilie – 4 mai, iar limba maternă, imediat după limba română (17-19 februarie).
Restanțierii (din seriile anterioare), cei care nu au reușit să-și ia bacalaureatul la timp, vor susține aceste probe de competență în perioada 31 mai – 15 iunie. Curată nebunie!
Așadar, s-a vrut evitarea sau înlăturarea stresului din perioada celor două săptămâni de bacalaureat tradițional, dar se ajunge la un circ total, care începe în 20 ianuarie, cu simularea, și ține până în 15 iunie (odată cu „debarcarea” restanțierilor).
Ca la noi la nimeni! Parcă e un blestem pe învățământul românesc!
„Povestea” celor 551 de norme... „politice”
După votarea „necumsecade” la prezidențiale, la care, culmea, a ieșit tot cel care trebuia să iasă, dascălii sunt primii vizați la reduceri (nu mai puțin de 15.000 la nivel de țară)!!!???
Din condeiul guvernanților învingători și din pixul slujitorilor lor de la nivelul ministerului de resort, la nivelul județului trebuiau reduse 551 de norme didactice, o cifră aberantă și total nerealistă, potrivit uzanțelor și adevărului din teren, adevăr recunoscut și exprimat și de generalul din fruntea Inspectoratului Școlar Bihor. Ai noștri aleși (numiți) în fruntea I.S.J. Bihor începuseseră „reforma” („depolitizarea”) cu mult timp înaintea Bucureștiului, așa încât, acum nu mai au ce reduce și de unde reduce, decât maximum 276, 26 norme didactice, chiar dacă au întors pe toate fețele cele 14 măsuri impuse de Împărăție: reorganizarea centrelor de execuție bugetară, comasări, mărirea limitei „maxime” de copii și elevi în grupă și în clasă, predarea educației fizice de către dascălii claselor, pierderea personalității juridice a unor grădinițe și școli prin mărirea efectivului pe unitatea de învățământ de la 200 de elevi la 300, respectiv de la 100 de preșcolari la 150 la o grădiniță...
După cum sublinia generalul Dorel Luca, multe din măsurile aberante impuse de ministerul de resort nu pot fi aplicate în Bihor, date fiind condițiile concrete și structura populației școlare, cu respectarea drepturilor minorităților naționale.
Cu toate sforțările și bunele intenții ale conducerii I.S.J. Bihor, la nivelul învățământului bihorean se pot reduce maximum 276,26 norme didactice, fără a afecta derularea normală a procesului instructiv-educativ, cu toate bubele sale de subnutriție și haos dictat de la centru!(Ovidiu DAN)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 13:16:11 Ora standard a Europei de Est