Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Excelenței Sale Domnul Oszkár FÜZES, ambasadorul Republicii Ungaria la București

Primim de la dr. Dan BRUDAȘCU,

Excelenței Sale Domnul Oszkár FÜZES, ambasadorul Republicii Ungaria la București

Excelența Voastră,
Mă văd nevoit să vă adresez această scrisoare deschisă, nu în calitate de om politic, pentru că, în momentul de față, nu mai sunt membru al nici unei formațiuni politice românești, ci în calitate de intelectual român, îngrijorat (dar nu speriat; noi, românii nu suntem deloc speriați de excesele extremiste ale unor nostalgici, cuprinși în coloana a V-a a revizionismului unguresc) de înrăutățirea raporturilor interetnice în țara mea.

Urmărind cu atenție de câțiva ani atitudinea diplomației și clasei politice maghiare nu numai față de România, ci față de toate țările vecine unde trăiește o minoritate maghiară, trag concluzia că această deteriorare a situației se datorează în foarte mare măsură încurajării, repetate și în mod oficial, de către oficialitățile maghiare, a unor astfel de atitudini de tip revizionist revanșard, în pofida declarațiilor oficiale ale tuturor guvernelor, ce s-au perindat la conducerea Ungariei după 1990, că respectă acordurile și înțelegerile internaționale ce definesc și stabilesc granițele național statale ale statelor europene.
Deși, sub acest aspect al declarațiilor, ar fi greu cuiva să impute ceva guvernelor maghiare, în practică constatăm o reluare, în forme mult mai viclene și violente, a politicii revizionist revanșarde inițiată și promovată atât de forțele hortyste cât și de cele comuniste maghiare. O nefericită atenție, sub acest aspect, a fost acordată Transilvaniei, guvernanții de la Budapesta făcându-se că au uitat că, după anul 1918, acest teritoriu este parte componentă, indivizibilă și inalienabilă a teritoriului național românesc și, deci, că este o jignire adusă majorității populației românești și conducerii Statului Român că o serie de fanatici politicieni budapestani continuă să planifice sărbătorirea numeroaselor zile naționale ale Ungariei, nu în Ungaria, cum ar fi normal, ci pe teritoriul României, sfidând realitatea politică și istorică și urmărind, probabil, reacții ferme din partea cetățenilor români, care refuză să înțeleagă și să accepte astfel de periculoase și perverse jocuri politice, în care văd, în mod justificat, o sfidare a lumii civilizate și a tuturor celor care se opun încurajării și escaladării de noi conflicte pe criterii etnoice între statele europene. Teoretic, în momentul aderării sale la UE și țara Dumneavoastră a acceptat aceste principii legate de inviolabilitatea și nemodificarea granițelor de stat convenite pe baza unor acorduri internaționale la sfârșitul războaielor mondiale ce au pustiit continentul nostru și au creat atâta suferință și pierderi de vieți omenești.
Probabil, Excelență, că, ținând cont de „abilitatea” cu care ne-a obișnuit  deja diplomația maghiară, veți încerca să susțineți că o asemenea măsură vi se pare firească. Într-o astfel de eventualitate îmi permit să vă întreb de ce, într-un astfel de caz, președintele Ungariei sau alți demnitari maghiari nu au găsit de cuviință să organizeze sărbătorirea zilelor naționale ale țării Dumneavoastră (de ce, oare, chiar atât de multe!?!) și în țări ca SUA, Germania, Australia, Canada etc., unde, la fel ca în România, Serbia, Slovacia, trăiește o consistentă minoritate maghiară care, dacă ar rămâne în picioare, argumentele Dumneavoastră, are la fel de mult ca minoritarii maghiari din statele vecine, drept să vă pretindă să nu îi mai neglijați, cu atât mai mult cu cât părăsirea țării lor de baștină a fost rezultatul suferințelor trăite în perioada în care aveau calitatea de cetățeni maghiari, dar care n-au putut tolera excesele extremiste sau comuniste ale guvernelor aflate la putere la Budapesta.
Excelența Voastră, cele de mai sus reprezintă doar o parte din motivele pentru care cred că zelul depus de șeful statului maghiar și de alți înalți demnitari politici este cu totul exagerat și nejustificat. În ultimii ani, și prestația reprezentanților diplomatici ai Ungariei, deci inclusiv a Dumneavoastră lasă foarte mult de dorit și datorită faptului că ei incalcă, cu bună știință, dreptul internațional și practicile diplomatice civilizate, obișnuite, prin faptul că își depășesc competențele legale și atribuțiile stabilite de dreptul internațional.
Ca să fiu cât se poate de clar înțeles, cu tot respectul cuvenit funcției Dumneavoastră, subliniez că găsesc un abuz inadmisibil din partea Dumneavoastră ceea ce ați făcut cu prilejul recentei Dumneavoastră vizite în județul Cluj. Mă folosesc în același sens de relatările ziarului „Făclia” din datele de 13, 14-15 martie a.c., care relatează despre întâlnirea pe care ați avut-o, la Turda, cu unii reprezentanți ai comunității maghiare din zonă. Domnia Voastră pare a fi uitat că persoanele respective sunt cetățeni ai statului român, iar soluționarea problemelor acestora, inclusiv a celor ce privesc viața lor comunitară, este o obligație și un atribut legal, exclusiv al autorităților românești. Având în vedere faptul că, după 1990, minorității maghiare i s-au creat posibilități pe care, Dumneavoastră și guvernul maghiar nu le asigurați pe teritoriul Ungariei post-trianonice respectiv, prezența în Parlament și asocierea, aproape fără întrerupere a UDMR la guvernare, indiferent de culoarea politică a majorității ce formează guvernul. Nu aveți, prin urmare, Excelență, absolut nici un motiv să susțineți că rezolvarea unor probleme, ce intră în  competența și obligațiile autorităților române și exclusiv ale acesteia, ar necesita intervenții speciale din partea Dumneavoastră ca reprezentant oficial și diplomatic al Ungariei.
Consider, prin urmare, o lipsă inadmisibilă de respect față de țara în care sunteți acreditat ca diplomat să vă erijați Dumneavoastră în postura celui care își poate permite să intervină și să ia măsuri ce privesc exclusiv atributele constituționale ale autorităților române centrale și locale. Cine vă permite o astfel de intervenție, contrară atribuțiilor și competențelor unui diplomat străin? De ce, dacă tot doriți să fiți util și să dați dovadă că în Ungaria democrația nu este doar o vorbă în vânt, de ce nu cereți guvernului țării Dumneavoastră să aplice aceleași proceduri și standarde în relația cu minoritățile etnice, punând astfel capăt sălbaticului și primitivului proces de maghiarizare și deznaționalizare pentru care cheltuiți anual sume imense, la fel ca în perioada odiosului regim horthyst.
Sunt ferm convins, Excelență, că dacă Dumneavoastră ați fi avut un astfel de comportament în USA sau în oricare altă țară vest europeană democratică și civilizată, în cel mult 24 de ore ați fi fost declarat persona non-grata și ați fi fost expulzat pentru încălcarea atribuțiilor ce vă revin ca și pentru aducerea der atingeri grave și inadmisibile demnității statului în care v-ați fi desfășurat activitatea.
O altă, după părerea mea, gafă pe care ați făcut-o, a fost aceea de a cere, imperativ, primarului municipiului Cluj-Napoca să ia măsuri speciale pentru protejarea unor monumente funerare din cimitirele de pe raza municipiului, care ar face obiectul unor nepermise vandalizări din partea unor forțe extremiste. Personal, condamn și dezavuez, dacă există cu adevărat, orice fel de astfel de manifestări și consider că ele sunt inadmisibile și deloc justificate într-o lume civilizată. Nu dețin date concrete care să confirme sau infirme acuzațiile Dumneavoastră, dar vă asigur că, în cazul în care ele se dovedesc a fi reale, le voi condamna în mod public, considerându-le ca semne ale unor atitudini primitive, pe care nu le mai putem tolera.
Înainte de a fi formulat o asemenea cerere, cred că domnia voastră are obligația minimă de a clarifica românilor motivele pentru care guvernul de la  Budapesta a încurajat mutilarea mormintelor unor minoritari, cetățeni maghiari, inclusiv din cadrul etniei române, pe care i-a obligat la folosirea, pe crucile mormintelor, exclusiv de nume maghiare sau maghiarizate. De asemenea, tot înainte de a cere imperativ intervenția unui primar român, poate reușiți să explicați românilor de ce, de ani de zile, autoritățile de la Budapesta refuză obstinat restituirea către deținătorii lor de drept a bunurilor mobile și imobile ce aparțin Fundației Gojdu, sau, dacă tot este vorba de morminte, de ce primarul Budapestei nu mișcă un deget măcar pentru a feri de la distrugere completă mormântul lui Emanuil Gojdu din cimitirul Kerepessi, aflat într-o avansată stare de deteriorare. Să fie aceasta recunoștința postumă a ungurilor față de contribuția excepțională a acestui jurist român la reforma și modernizarea dreptului penal al Ungariei, ca și la alte fapte importante de cultură care au sporit, la vremea lor, prestigiul țării Dumneavoastră?
Nu în ultimul rând, vă mai solicit, Excelență, să motivați, credibil, refuzul nejustificat (care încalcă și prevederile unor acorduri internaționale) ale autorităților Dumneavoastră de stat de a ni se restitui partea din Arhivele Naționale de la Budapesta ținute încă,  după mai bine de 90 de ani, prizoniere în arhivele din Budapesta. După ce veți explica coerent și civilizat măcar aceste aspecte, abia după aceea veți avea dreptul, Excelență, să formulați, pe un ton civilizat însă, solicitări și nu dispoziții adresate primarului municipiului Cluj-Napoca sau oricărui alt demnitar al statului național român suveran și independent, pentru că România nu este o provincie aflată sub ascultarea altui stat străin.
Primiți, Excelență, asigurarea stimei și considerației ce o am față de valorile culturii și spiritualității țării Dumneavoastră.
Dr. Dan BRUDAȘCU,
cetățean român și european
20 martie 2010
Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 11:58:53 Ora de vară a Europei de Est