Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Cântecul de după cântec”

Lansare de carte la Beiuș

„Cântecul de după cântec”

Joi, 25 martie 2010, neobositul și mereu tânărul truditor în treburile bancare, dar, în egală măsură, și în ale culturii – economistul Ioan Degău, alături de reputatul poet, critic literar și publicist Miron Blaga au făcut un dar minunat comunității bihorene, dar și culturii românești – volumul „Cântecul de după cântec”, o lucrare impresionantă, în paginile căreia se regăsesc foști și actuali interpreți ai muzicii populare bihorene.

Dl Degău nu este la prima încercare – domnia sa are mai multe volume la activ: ,,Trilogia bancară”, ,,Pagini din istoria Băncii Naționale a României”, ,,Monografia comunei Buntești” , ,,Peștiș – o vatră de istorie, cultură și civilizație românească din Bihor”, ,,Beiușul și lumea lui” – o monumentală monografie a Beiușului în patru volume și peste 4.700 de pagini.
Nenumărate personalități culturale au fost prezente la acest eveniment: Mircea Bradu – directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bihor, Gheorghe David – directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor, Ligia Mirișan – directorul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor, Florea Crișu, prof. univ. dr. Viorel Faur, prof. univ. Ioan Laza, prof. Anton Naghiu, prof. Anca Banda, prof. Adalbert Marossy etc. În sală, s-au aflat și mulți interpreți de folclor bihorean, consacrați, dar și dintre cei care bat la porțile afirmării – Florica Ungur, Elvira Lerințiu, Maria Haiduc, Alexandru Ioan Hanga, Irina Mihoc Vutan, Oana Lianu – „prințesa naiului românesc”, Voichița Mihoc, Cornelia Covaciu, Zorica Gavrilă, Florica Ruja, Antonela Ferche – Buțiu, Romina și Radu Nemeș, Ciprian Mocanu, Ioana Urs, Petrică Popa și Paula Lezeu. Marea surpriză a fost prezența lui Tiberiu Ceia, „pe jumătate bihorean, pe jumătate bănățean”, cum spunea dl Degău. Marii absenți, Florica Bradu, Florica Zaha (aflate pe platourile de filmare) și maestrul romanței, Gheorghe Sărac (în convalescență) au putut să ne salute grație legăturii telefonice amplificate care a fost realizată de Dinicu Braghină de la Radio Cluj.
Despre conținutul lucrării au vorbit, în primul rând autorii, Ioan Degău și Miron Blaga, urmați de Ioan Laza, Viorel Faur și Mircea Bradu care, în final, a înmânat o diplomă de excelență autorilor din partea Ministerului Culturii. Au mai cuvântat: Florica Ungur, Maria Haiduc, Adalbert Marossy, iar dna Elis Armeanu a recitat versuri din creația proprie. Apoi Florica Ungur și Irina Mihoc Vutan au „trăgănat” în duet, ulterior alăturându-li-se și Voichița Mihoc. De asemenea, Florica Ungur a interpretat melodii din repertoriul propriu și împreună cu Ioana Urs. Finalul a aparținut lui Tiberiu Ceia care a cântat înconjurat într-o horă constituită din majoritatea interpreților prezenți în sală. (Simion Suciu)

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 11:10:49 Ora standard a Europei de Est