Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Prima zi a probei de evaluare a competențelor digitale

Examenul național de bacalaureat

Prima zi a probei de evaluare a competențelor digitale

Luni, 19 aprilie 2010, în prima zi a probei de evaluare a competențelor digitale (D) din cadrul examenului de bacalaureat 2010, s-au prezentat 45.178 de elevi din totalul celor 47.619 înscriși. Au lipsit sau au fost reprogramați pentru zilele următoare un număr de 2.441 candidați. Cei mai mulți participanți s-au înregistrat în București (4.151), respectiv județele Dolj (1.826) Iași (1.821) și Prahova (1.810).

Proba s-a desfășurat în condiții normale, fără evenimente deosebite. Din totalul de 1.410 unități de învățământ liceal care organizează această probă, 1.349 au descărcat subiectele, potrivit normelor stabilite de Consiliul Național de Evaluare și Examinare. Celelalte 61 de centre nu au avut candidați repartizați pentru această zi. S-au înregistrat 10 situații speciale în opt județe (Argeș, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Vaslui, Vrancea, Timiș și Suceava), respectiv în Capitală. Cu excepția cazului din județul Suceava, unde începerea probei a fost decalată cu 30 de minute până la remedierea problemelor cauzate de conectarea la Internet, în celelalte situații s-a apelat la subiectele de rezervă offline din cauza unor probleme tehnice legate de conexiunea deficitară la Internet.
”Urez tuturor elevilor care susțin proba D a bacalaureatului, dar și celelalte probe, succes și concentrare maximă! Îmi exprim speranța că toate centrele de examen la care sunt arondați le oferă condiții de normalitate pentru ca ei să obțină rezultatele pe care le merită. Le mulțumesc profesorilor, membri în comisiile de bacalaureat, pentru implicarea în buna desfășurare a probei. În ceea ce privește derularea, în continuare, a examenului de bacalaureat, solicit membrilor comisiilor județene responsabilitate. Obiectivul nostru este ca evaluarea elevilor să reflecte în mod real nivelul cunoștințelor dobândite pe parcursul școlarității lor”, a declarat doamna Oana Badea, secretar de stat în MECTS și președinte al Comisiei Naționale de bacalaureat.
Marți – 46.072 de candidați, în 1251 de școli
Marți, 20 aprilie, sunt planificați la examen 46.072 de candidați în 1.251 de  unități de învățământ. Pentru restul perioadei, calendarul are următoarea configurație: 21 aprilie - 40.457 candidați, 22 aprilie - 30.876 candidați, 23 aprilie - 20.593 candidați, 26 aprilie - 12.380 candidați, 27 aprilie - 7.693 candidați, 28 aprilie - 4.272 candidați și 29 aprilie - 2.207 candidați. 114 elevi au solicitat recunoașterea/echivalarea probei, întrucât dețin un certificat de competență digitală ECDL, în conformitate cu normele stabilite de MECTS. Reamintim faptul că proba D se desfășoară în laboratoarele de informatică din unitățile de învățământ liceal, începând cu ora 13.00 și presupune două etape, ce cumulează maximum 90 de minute ca timp de lucru:
a) rezolvarea unor sarcini de lucru referitoare la domeniul: „Mijloace moderne de comunicare. Rețeaua Internet". Durata acestei etape este, de regulă, de 15 minute, dar nu poate depăși 30 minute;
b) rezolvarea unor sarcini de lucru din celelalte domenii de competență prevăzute în programa de bacalaureat, căreia i se alocă restul timpului rămas până la cele 90 de minute cât are proba, cumulat. Candidații au de rezolvat un număr de aproximativ 16-17 de itemi, ce vizează competențe din următoarele domenii: „Concepte de bază privind sistemele de calcul", „Utilizarea computerului și organizarea fișierelor/sisteme de operare", „Procesoare de texte", „Procesoare de calcul tabelar", „Prezentări", „Baze de date" și „Mijloace moderne de comunicare. Rețeaua Internet (HTML)”.
Rezultatul obținut de fiecare candidat nu se exprimă prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. În funcție de punctajul obținut, se va stabili nivelul de competență digitală a candidatului, după cum urmează: utilizator începător (0-25 puncte), utilizator de nivel mediu (26-50 puncte), utilizator avansat (51-74 puncte) și utilizator experimentat (75-100 puncte). Rezultatele finale se comunică după ultima zi de examen. Un elev care nu se prezintă la probele orale poate participa la probele scrise, însă nu poate promova examenul de bacalaureat.
Presa are acces în unitățile de învățământ liceal care organizează probe de evaluare a competențelor digitale sau în centrele de examen numai cu avizul președintelui comisiei și însoțită de un membru al comisiei, exclusiv înainte de începerea sau după încheierea probelor. Pentru realizarea materialelor specifice presei (înregistrări/fotografii/preluări de imagine) este necesar acceptul persoanelor care apar în materialele respective. (Biroul de presă)

Trimite email
vineri, 30 ianuarie 2026 la 13:21:38 Ora standard a Europei de Est