Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Prima zi a probei de evaluare a competențelor digitale

Examenul național de bacalaureat

Prima zi a probei de evaluare a competențelor digitale

Luni, 19 aprilie 2010, în prima zi a probei de evaluare a competențelor digitale (D) din cadrul examenului de bacalaureat 2010, s-au prezentat 45.178 de elevi din totalul celor 47.619 înscriși. Au lipsit sau au fost reprogramați pentru zilele următoare un număr de 2.441 candidați. Cei mai mulți participanți s-au înregistrat în București (4.151), respectiv județele Dolj (1.826) Iași (1.821) și Prahova (1.810).

Proba s-a desfășurat în condiții normale, fără evenimente deosebite. Din totalul de 1.410 unități de învățământ liceal care organizează această probă, 1.349 au descărcat subiectele, potrivit normelor stabilite de Consiliul Național de Evaluare și Examinare. Celelalte 61 de centre nu au avut candidați repartizați pentru această zi. S-au înregistrat 10 situații speciale în opt județe (Argeș, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Vaslui, Vrancea, Timiș și Suceava), respectiv în Capitală. Cu excepția cazului din județul Suceava, unde începerea probei a fost decalată cu 30 de minute până la remedierea problemelor cauzate de conectarea la Internet, în celelalte situații s-a apelat la subiectele de rezervă offline din cauza unor probleme tehnice legate de conexiunea deficitară la Internet.
”Urez tuturor elevilor care susțin proba D a bacalaureatului, dar și celelalte probe, succes și concentrare maximă! Îmi exprim speranța că toate centrele de examen la care sunt arondați le oferă condiții de normalitate pentru ca ei să obțină rezultatele pe care le merită. Le mulțumesc profesorilor, membri în comisiile de bacalaureat, pentru implicarea în buna desfășurare a probei. În ceea ce privește derularea, în continuare, a examenului de bacalaureat, solicit membrilor comisiilor județene responsabilitate. Obiectivul nostru este ca evaluarea elevilor să reflecte în mod real nivelul cunoștințelor dobândite pe parcursul școlarității lor”, a declarat doamna Oana Badea, secretar de stat în MECTS și președinte al Comisiei Naționale de bacalaureat.
Marți – 46.072 de candidați, în 1251 de școli
Marți, 20 aprilie, sunt planificați la examen 46.072 de candidați în 1.251 de  unități de învățământ. Pentru restul perioadei, calendarul are următoarea configurație: 21 aprilie - 40.457 candidați, 22 aprilie - 30.876 candidați, 23 aprilie - 20.593 candidați, 26 aprilie - 12.380 candidați, 27 aprilie - 7.693 candidați, 28 aprilie - 4.272 candidați și 29 aprilie - 2.207 candidați. 114 elevi au solicitat recunoașterea/echivalarea probei, întrucât dețin un certificat de competență digitală ECDL, în conformitate cu normele stabilite de MECTS. Reamintim faptul că proba D se desfășoară în laboratoarele de informatică din unitățile de învățământ liceal, începând cu ora 13.00 și presupune două etape, ce cumulează maximum 90 de minute ca timp de lucru:
a) rezolvarea unor sarcini de lucru referitoare la domeniul: „Mijloace moderne de comunicare. Rețeaua Internet". Durata acestei etape este, de regulă, de 15 minute, dar nu poate depăși 30 minute;
b) rezolvarea unor sarcini de lucru din celelalte domenii de competență prevăzute în programa de bacalaureat, căreia i se alocă restul timpului rămas până la cele 90 de minute cât are proba, cumulat. Candidații au de rezolvat un număr de aproximativ 16-17 de itemi, ce vizează competențe din următoarele domenii: „Concepte de bază privind sistemele de calcul", „Utilizarea computerului și organizarea fișierelor/sisteme de operare", „Procesoare de texte", „Procesoare de calcul tabelar", „Prezentări", „Baze de date" și „Mijloace moderne de comunicare. Rețeaua Internet (HTML)”.
Rezultatul obținut de fiecare candidat nu se exprimă prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. În funcție de punctajul obținut, se va stabili nivelul de competență digitală a candidatului, după cum urmează: utilizator începător (0-25 puncte), utilizator de nivel mediu (26-50 puncte), utilizator avansat (51-74 puncte) și utilizator experimentat (75-100 puncte). Rezultatele finale se comunică după ultima zi de examen. Un elev care nu se prezintă la probele orale poate participa la probele scrise, însă nu poate promova examenul de bacalaureat.
Presa are acces în unitățile de învățământ liceal care organizează probe de evaluare a competențelor digitale sau în centrele de examen numai cu avizul președintelui comisiei și însoțită de un membru al comisiei, exclusiv înainte de începerea sau după încheierea probelor. Pentru realizarea materialelor specifice presei (înregistrări/fotografii/preluări de imagine) este necesar acceptul persoanelor care apar în materialele respective. (Biroul de presă)

Trimite email
vineri, 23 octombrie 2026 la 05:09:57 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București