Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Cultura ca imagine

Controverse

Cultura ca imagine

Citim cu plăcere, lăsându-ne cuprinși de o oarecare mândrie, articolul „Un stand românesc”, publicat de dl Mihai Zamfir la rubrica „Tropice surâzătoare” în România literară (nr. 42, din 5. XI. 2010, p.16). Autorul ne dă câteva informații despre Târgul de carte 2010 (desfășurat în orașul Brasilia), în cadrul căruia a funcționat pentru prima dată și un stand românesc, organizat de Ambasada română din Brazilia.

Erau expuse pe lângă alte materiale vreo douăzeci de titluri între care traduceri din Eminescu, Caragiale și câțiva autori contemporani. Standul „era decent și până la urmă interesant. Respira însă o imensă tristețe la gândul că „doar atât suntem de cunoscuți în America de Sud, atât putem oferi”. Partea optimistă din povestea standului românesc este că, după câteva zile de la deschidere, s-a constatat „cu surprindere fericită”, notează dl M. Zamfir, că jumătate din cărțile expuse fuseseră furate.
 Domnia Sa este convins și ne convinge și pe noi ca „nimeni nu fură o carte dacă nu e interesat de ea: o șterpelește doar ca să o citească”. Spre sfârșitul articolului, istoricul și criticul literar M. Zamfir scrie: „E reconfortant să te gândești că în orașul Brasilia, cineva a auzit că Eminescu ar fi cel mai mare poet român și a simtit nevoia să verifice personal veracitatea afirmației. Iată că nu e totul pierdut: prin curiozitatea față de Eminescu se poate ajunge la curiozitatea față de o țară”.
 Enunțul din urmă ne readuce în memorie nenumăratele omagii aduse creației eminesciene de către cititori din întrega lume, oameni simpli ori personalități marcante ale culturii universale.
 De bună seamă că există multe căi de a te apropia de un poet. Poloneza Kazimir Illakowicz, consilier al Ministerului Afacerilor Externe din Varșovia, de exemplu, s-a întâlnit cu Eminescu în casa unui profesor de medicină din Cluj în 1939 în calitate de profesoară de limbi la domiciliu. Maica Lucia, mama profesorului Valeriu Bologa, „o  zână bătrână și binefăcătoare - dar șireată în același timp” i-a adus acesteia un volum mare, legat în alb, spunându-i: „...Eminescu al nostru va putea înfrânge revolta dumitale împotriva realității și te va putea readuce pe calea înțelepciunii”.
  „Curând, am căzut sub farmecul acestui geniu vrăjitor (notează Illakowicz). Niciodată nu voi uita acele strofe atât de grave, atât de pure, care mă mângâiau în deznădejdea mea. Niciodată nu-l voi uita pe Eminescu”.
 România încearcă să-și stabilească identitatea și aceasta o poate căuta doar în cultură. (Al. Serpens)

Trimite email
sâmbătă, 14 februarie 2026 la 19:25:49 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Bucurie sinceră!

Astăzi e 14 februarie!
Uraaaaaa!
Elle-Bella... cu siguranță, e îndrăgostită!
La Grădi 52, a făcut o nouă descoperire.
Liana i-a vrăjit din nou!