Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Educația timpurie, învățământ primar de cinci clase…

Concluziile reuniunii ministeriale cu partenerii sociali (Sinaia, 22-24 august)

Educația timpurie, învățământ primar de cinci clase…

25.08.2007
Grupul de lucru format din experți ai MECT și ai sindicatelor naționale din învățământ, prezente la Sinaia în perioada 22 -24 august 2007, precum și din reprezentanți ai federațiilor studențești reprezentative la nivel național a finalizat încă o rundă de discuții privind proiectul de legi în domeniul învățământului.

În urma dezbaterilor, s-a stabilit ca structura învățământului preuniversitar să includă educația timpurie (educație ante-preșcolară - 0-3 ani și învățământ preșcolar 3-6 ani), învățământul primar de 5 clase (clasa pregătitoare și clasele I-IV), învățământul secundar - inferior (învățământ gimnazial, care cuprinde 5 clase, respectiv V-IX) și superior (învățământ liceal, care cuprinde 3-4 clase, respectiv clasele X-XII/XIII) și învățământul terțiar non-universitar (învățământul postliceal cu 1-3 clase).
Învățământul liceal, filiera tehnologică, și învățământul terțiar non-universitar constituie
învățământul profesional și tehnic.
Conform proiectului de lege, învățământul preșcolar, primar și secundar inferior constituie învățământ obligatoriu. În primul an de implementare a legii, învățământul obligatoriu va fi de 10 clase, începând de la vârsta de 6 ani cu clasa pregătitoare, urmând să se asigure treptat condițiile pentru ca învățământul preșcolar să devină învățământ obligatoriu.
Accesul și participarea la învățământul liceal se generalizează și este gratuită. Un alt element de noutate îl constituie introducerea învățământului confesional ca nou tip de învățământ, pe lângă cel de stat și particular. Acesta poate fi organizat de cultele religioase recunoscute oficial.

Un rezultat important al dezbaterilor l-a constituit descentralizarea unităților de învățământ, care se realizează la nivel financiar și al managementului resurselor umane. Astfel, finanțarea de bază, asigurată de la bugetul de stat, se realizează în funcție de numărul de elevi/preșcolari și de costul/elev. Fondurile pentru finanțarea unității de învățământ, indiferent de sursă și de tip, vor fi alocate direct unității de învățământ.
Descentralizarea managementului resurselor umane este asigurată de faptul că școlile își vor selecta personalul didactic prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ sau al unui grup de unități. Încadrarea și avansarea în trepte a personalului didactic se va face pe baza unei metodologii - cadru elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului,
la care unitățile pot adăuga propriile condiții suplimentare.
O altă coordonată a activității grupului de lucru de la Sinaia a fost depolitizarea sistemului de învățământ. În acest sens, s-a decis transformarea inspectoratelor școlare județene în direcții județene deconcentrate și transformarea personalului de conducere și execuție în funcționari publici.

Dezbaterile referitoare la structura învățământului universitar au condus la adoptarea unor măsuri prin care să se implementeze deciziile luate în cadrul procesului Bologna și anume dimensionarea învățământului la nivel de licență la 3 ani, a celui de master la 2 ani, iar a celui de doctorat la 3 ani.
În ceea ce privește noul statut al personalului didactic, acesta va reglementa profesia de cadru didactic. Discuțiile pe marginea proiectului statutului personalului didactic vor continua în cursul săptămânii viitoare, când vor fi reluate și dezbaterile privind legea învățământului universitar, urmând să se ajungă la un punct de vedere comun pe tema alegerii și constituirii organelor de conducere a universităților și a finanțării învățământului superior.
Reuniunea de la Sinaia va fi urmată de întâlnirea de luni, 27 august 2007, ora 10.00, a ministrului educației, Cristian Adomniței, cu toți liderii federațiilor sindicale din învățământ.

BIROUL DE PRESĂ

 

Trimite email
duminică, 19 aprilie 2026 la 19:01:13 Ora de vară a Europei de Est