Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Succesul negocierilor între sindicate și minister, cunoscut încă de la începutul lunii

Ca o frecție la un picior de lemn


Succesul negocierilor între sindicate și minister, cunoscut încă de la începutul lunii
Federația Educației Naționale își manifestă dezacordul față de modul în care Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului tratează personalul din învățământ și partenerii sociali. "Ultimele trei săptămâni ne-au demonstrat că ministrul Cristian Adomniței nu este interesat de o adevărată reformă în învățământ. Negocierile privind noul pachet legislativ au fost transformate într-un simulacru orchestrat împreună cu anumiți lideri sindicali care ar fi trebuit să iasă la pensie, iar discuțiile legate de majorările salariale pentru anul viitor nici măcar nu au început", a declarat Cătălin Croitoru, președintele FEN.

Situația conflictuală, pe care nu ne-am dorit-o, a fost generată de ministrul Educației, care a încercat să aplice în școli ceea ce a învățat pe șantier. "Nu poți trata un cadru didactic în același mod în care tratezi un muncitor necalificat de la drumuri și poduri. Domnul ministru trebuie să înțeleagă că a ajuns datorită partidului să conducă un domeniu care îi este total străin, dar care asigură viitorul României. Prin acțiunele promovate până acum, Cristian Adomniței ne-a arătat însă că este interesat mai mult de banii alocați pentru infrastructură și nu de o adevărată reformă a sistemului de învățământ în interesul tuturor participanților la actul educațional. Ceea ce se întâmplă la ora actuală în învățământul românesc este o sfidare la adresa tuturor românilor fie că sunt cadre didactice, elevi, studenți sau părinți, realizată cu acordul celor care până acum negau cu vehemență orice idee reformatoare pe care FEN încerca să o promoveze", a adăugat Cătălin Croitoru.
Federația Educației Naționale consideră că prin aceste acte normative ce riscă să fie adoptate de Parlament, adevăratele probleme ale învățământului nu vor fi rezolvate niciodată pentru că probabil nu se dorește aceasta. Promovarea cu atâta grabă a unor legi de o asemenea importanță reprezintă în accepțiunea noastră o încercare a ministrului Adomniței de câștigare imediată a capitalului electoral, iar aceasta, prin conținut, poate produce efecte ireversibile.
"Suntem consternați să aflăm că, la prelungirea de simulare de discuții de luni, A.Cornea și Gh. Isvoranu au fost de acord cu desființarea titularizării în învățământ și înlocuirea ei cu ocuparea postului la nivel de unitate de învățământ. Este o sfidare la adresa tuturor celor ce lucrează în sistem din partea unor pretinși lideri sindicali care nu mai sunt legați în nici un fel de evoluția sistemului educațional. Și aflăm cu aceeași stupoare că au făcut dovada supremă că nu mai au nici un Dumnezeu; singura lor preocupare legată de varianta ministerială a legii este blocarea introducerii religiei ca disciplină obligatorie. Trebuie să recunosc că acum mi-am dat seama de ce la întâlnirea de la începutul lunii august toți, în afară de reprezentantul FEN, au fost de acord ca negocierile să înceapă după 20 august. Se pare că totul era stabilit și mai era nevoie doar de o simulare a discuțiilor ", a mai spus liderul FEN.
În ceea ce privește pretinsa deblocare a negocierilor privind Legea învățământului superior constatăm că ministrul Adomniței continuă sfidarea obligațiilor sale legale față de partenerii sociali reprezentativi și poartă discuții discriminatorii numai cu sindicatul care-i face jocurile. Aceste discuții pot avea un caracter cel mult privat atâta timp cât FEN nu este invitat la ele. Ne rezervăm dreptul de a prezenta opiniei publice adevăratele neajunsuri ale Legii învățământului superior în varianta Adomniței – Bobulescu și urmările lor asupra evoluției sistemului.
FEN, ca organizație care apără interesele economice, sociale și profesionale ale personalului din sistemul educațional, militează pentru un învățământ bazat pe calitate și performanță, susținut financiar corespunzător importanței sale strategice și recunoașterii importanței sociale a meseriei de dascăl.
Probleme ale Legii învățământului preuniversitar
1. Structura învățământului

Structura învățământului cuprinsă în proiectul de lege este susținută de FEN. Însă, la ora actuală baza materială nu poate asigura cuprinderea tuturor copiilor și elevilor. Nu sunt creșe, nu sunt suficiente grădinițe iar școlile nu dispun de condițiile necesare. În situația în care peste 50% din unitățile de învățământ nu au nici măcar autorizație sanitară de funcționare nu credem că această structură poate fi aplicată pe termen scurt și chiar mediu și este necesar ca legea să stabilească un program eșalonat cu indicarea surselor financiare necesare.
2. Resursa umană

Proiectul de lege nu cuprinde elemente clare ale descentralizării administrative în conformitate cu care unitatea de învățământ să fie singura în măsură să-și selecteze resursa umană. Asistăm, după negocieri, la o soluție de compromis care combină descentralizarea administrativă cu centralizarea de până acum în ceea ce privește mișcarea personalului didactic. Astfel, prin modificările aduse, performanța dorită de toți va fi blocată de această combinație. Dispare noțiunea de titular al sistemului și este înlocuită cu o noțiune insuficient definită, care pune în mod grav sub semnul întrebării stabilitatea și chiar existența carierei didactice. În învățământ nu se poate lucra cu zilieri ca pe șantierele de construcții.
3. Salarizarea

Prin noile proiecte de lege salarizarea în conformitate cu performanța nu poate fi realizată întrucât nu sunt stabilite noile elemente ale legii salarizării și nici criteriile de performanță în conformitate cu care aceasta trebuie să se facă. Astfel vom avea prevederi legale ce nu vor putea fi aplicate.
4. Reforma curiculară

Proiectul de lege nu face nici un fel de referire la reforma curiculară, la descongestionarea programelor și a manualelor și la eliminarea informațiilor reziduale care sunt comunicate. Manualele trebuie făcute pentru elevi și nu pentru cei care le propun și care de cele mai multe ori nu au nici un fel de legătură cu predarea la clasă.
5. Norma didactică

Deși parlamentul modificase statutul personalului didactic în ceea ce privește norma didactică pentru educatoare, învățători și institutori, noul proiect elimină aceste prevederi menținând o discriminare nejustificată între categoriile de personal didactic. Este un exemplu care demonstrează unde a dus graba cu care ministrul Adomniței, cu acordul unor federații sindicale, a ținut să promoveze aceste proiecte de lege. Nu s-a ținut cont în nici un fel de aceste prevederi care fuseseră reglementate în timpul discuțiilor la proiectul legii învățământului, și care erau asumate de fosta conducere a Ministerului Educației. De asemenea, se urmărește includerea în norma didactică de 40 de ore pe săptămână a unor activități care până acum erau remunerate.

6. Personalul nedidactic

Cu toate că atât vechea conducere a Ministerului Educației cât și ministrul Adomniței, prin declarațiile oficiale, au acceptat necesitatea unui statut al personalului din învățământ, în care să fie cuprinși și salariații din categoria personalului nedidactic, noul proiect nu mai prevede acest lucru. Personalul nedidactic, deși se regăsește pe anexa funcțiilor comune își desfășoară activitatea în cu totul alte condiții decât categoriile similare care lucrează în alte sectoare bugetare. Salarizarea lor pentru condițiile specifice în care își desfășoară activitatea nu va putea fi realizată și nu vor putea beneficia de unele sporuri specifice sistemului educațional.

7. Școala de după școală

Vechiul proiect al legii învățământului crea premizele realizării în toate unitățile de învățământ a programului "Școala de după școală" (After School). Acest lucru ar fi creat șanse egale de pregătire și dezvoltare tuturor elevilor indiferent de situația materială sau de mediu și ar fi putut conduce la transferarea unor activități desfășurate acum, în programul obișnuit de lucru, după-amiază.
8. Funcțiile de conducere de la nivelul unităților de învățământ

Actualele proiecte prevăd pentru fiecare unitate de învățământ, indiferent de numărul de copii/elevi funcțiile de director, director adjunct și director educativ. Funcția de director adjunct și director educativ va trebui normată, după caz, în funcție de numărul de grupe/clase de complexitatea unității și a activităților desfășurate. Nu este cazul să numim trei directori într-o unitate de învățământ fie ea și cu personalitate juridică care cuprinde 200 de copii/elevi. Numirea directorilor unităților de învățământ de către Consiliul de administrație care poate alege dintre primii trei clasați pe cel situat pe locul trei este o aberație care pune sub semnul ridicolului însăși noțiunea de concurs. O măsură ce are ca scop evident aprofundarea politizării administrative a Educației și un mare pas înapoi în ceea ce privește promovarea unui management de calitate.
9. Suplinitorii

Noul proiect de statut face referire la cadre didactice titulare și cadre didactice - acestea fiind cele care ocupă posturi/catedre vacantate temporar. Nu se face nici un fel de referire la actualele cadre didactice suplinitoare care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu au un loc de muncă asigurat neprecizându-se clar modalitatea prin care acestea vor fi încadrate cu contract individual de muncă. Actualul proiect păstrează aceeași discriminare între cadrele didactice cu același nivel de pregătire, aceleași grade didactice și aceleași performanțe.
10. Definitivatul

Definitivarea în învățământ trebuie să se realizeze în urma monitorizării activității pe întreaga perioadă de stagiatură de către mentor, metodician și directorul unității. Definitivatul obținut în urma unui examen este absolut irelevant, acesta trebuind să fie obținut în baza descriptorilor de performanță realizați la clasă și în baza raportului întocmit de cei care i-au îndrumat activitatea.
Această listă de probleme este exemplificativă și nu exhaustivă. Are rolul de a face dovada că un pachet de legi de o maximă importanță pentru evoluția României nu poate fi promovat în maniera și la nivelul complet neprofesional la care apelează ministrul Adomniței.
SEMNE DE ÎNTREBARE
1. Au fost discuții secrete între ministrul Educației și liderii din unele sindicate înainte de începerea negocierilor pe pachetul de legi?
2. S-a folosit ministrul Adomniței de protocolul încheiat între FSLI și PNL înainte de alegerile din 2005 pentru a câștiga FSLI de partea lui?
3. I-a adus aminte ministrul Educației liderului Spiru Haret, Gheorghe Isvoranu, că ocupă un post ilegal în învățământ, el fiind obligat de lege să iasă la pensie?
4. De ce oare domnul Bobulescu a anunțat presa că se retrage de la discuții și pe urmă a continuat să negocieze? A fost această mișcare doar de fațadă pentru a arăta unor sindicate județene din „Alma Mater" că este dur în negocieri?
5. Au avut liderii federațiilor participanți la întâlnirea de ieri cu ministrul acordul sindicatelor județene pentru a susține declarațiile lui Cristian Adomniței așa cum făceau când încercau să blocheze vechile negocieri?
Mai mult ca sigur că întrebările vor rămâne fără răspuns, însă rezultatele acestor așa-zise negocieri vor afecta grav învățământul dacă vor trece de Parlament.
Dragoș Constantin Neacșu,
director Comunicare și Imagine

Trimite email

miercuri, 23 septembrie 2026 la 16:08:01 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.