Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Expoziția foto-documentară „Pe drumul Învierii”

Vineri, la Casa de Cultură a Municipiului Oradea


Expoziția foto-documentară „Pe drumul Învierii”
Părintele paroh Vasile Bota de la Biserica Ortodoxă „Sf. Apostol Andrei” din Oradea ne-a îndemnat să participăm vineri, 14 decembrie 2011, la Casa de Cultură a Municipiului din Oradea, la vernisajul expoziției foto-documentare „Pe drumul Învierii”, spre a-i cunoaște pe câțiva dintre martirii bisericii, eroii săi, care, mărturisindu-l pe Hristos în vremea comuniștilor, au fost aruncați în temnițe și schinjuiți pentru simplul motiv de a fi fost buni creștini înainte de orice.

Evenimentul a fost moderat de părintele paroh Ion Alexandru Mizgan, de la Biserica „Sf. Apostol Andrei”, avându-i ca invitați pe Claudiu Târziu – director al revistei de cultură creștină și politică „Rost”, scriitorul Răzvan Codrescu, editor al revistei „Rost” și părintele Augustin Lucian.

Așa după cum putem afla din broșură, scopul organizării acestei expoziții foto-documentare „este acela de a prezenta prin documente și fotografii, prin viețile exemplare ale unor oameni deosebiți, o istorie mai puțin cunoscută publicului larg, aceea a războiului spiritual dintre biserica ortodoxă în ansamblul ei și regimul comunist, în care au avut de suferit nu doar cei care au făcut politică în perioada interbelică, ci o întreagă generație de tineri și intelectuali. Am ales doar aceste șase personalități din câteva sute de oameni pentru că sunt foarte cunoscuți și există o întreagă bibliografie legată de ei” - Arsenie Boca, Sandu Tudor, Gheorghe Calciu, Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide și Arsenie Papacioc.

„Comunismul și-a propus să ne modifice sufletește”

Claudiu Târziu s-a referit la scopul și conținutul expoziției, arătând că și biserica ortodoxă are martirii ei, eroii săi, care au dat o cantitate însemnată de jertfă și ar trebui să i se facă dreptate, chiar dacă nu toate bisericile s-au opus comunismului, unele chiar au colaborat cu regimul. Peste 2.200 de preoți au fost arestați, maltratați și schinjuiți în timpul regimului comunist. La sfârșitul anilor ’50, peste 500 de mănăstiri au fost desființate. De prigoana comunistă au suferit foarte mulți creștini simpli, mireni și laici. Comuniștii au dorit să-l scoată pe Hristos din sufletele oamenilor. Părintele Calciu este printre puținii preoți care s-au opus dărâmării bisericilor din București în anii ’78-80. Comunismul și-a propus să ne modifice sufletește”, a ținut să sublinieze Claudiu Târziu...

„Banditule, ne-ai trădat!”

Părintele Augustin Lucian a povestit despre pățaniile sale de pe când era elev pedagogist la Gherla, când a luat două palme doar pentru că a intrat într-o biserică („Banditule, ne-ai trădat!”). A vorbit apoi despre personalitățile pe care le-a cunoscut după 1976, când a venit la Oradea (părinții Teodor Savu, Ioan Bărdaș, Ioan Iovan, Constantin Olar); despre viața zbuciumată și suferințele celor doi părinți, Teodor Savu și Ioan Bărdaș, avea să ne mărturisească și părintele Ion Alexandru Mizgan.

„Ne-am pierdut entuziasmul, ne-am tocit iluziile...”

Scriitorul Răzvan Codrescu ne-a îndemnat „să învățăm să ne uităm înapoi”, pentru că, din păcate, „stăm prost cu memoria, iar istoria este nedreaptă. Cât de ușor se uită jertfa!”

El a vorbit despre cumplitul secol XX, despre neamul și crucea, despre osmoza dintre creștinism și spiritul național. „Pentru credință, unii au fost în stare să meargă până la jertfa supremă. Zeci de mii de laici au fost închiși și au murit în închisori. În anii ’60, am avut o întreagă rezistență în munți, o morișcă diabolică. Ei s-au luat cu istoria de piept. Apoi a venit baia de sânge nevinovat din ’89. „Vom muri și vom fi liberi”, spuneau ei în 1989. Ce s-a ales din jertfa lor? Ne-am pierdut entuziasmul, ne-am tocit iluziile, nu mai suntem în stare să prețuim jertfa lor. Nu am reușit să ne grupăm în jurul bisericii ortodoxe. Biserica se face că nu aude. Nu știm să ne cinstim martirii..

În 20 de ani, învățământul a fost pus pe butuci. Comuniștii l-au făcut praf, iar postcomuniștii, pulbere. Istoria nu mai mobilizează pentru că am scos-o din priză. Se mistifică trecutul. Vrem să fim corecți politic, dar ne mințim pe noi înșine, o minciună oficializată, de stat. Ei aveau credință, care este fundamentală, spirit de jertfă, pe care noi nu-l avem. Astăzi, nu mai vrei să mori pentru că nu ai pentru ce să mori. Să luăm pildă de la vrednicia lor. Noi suntem prost crescuți. Nu mai avem modele la care să ne raportăm. Mitocănia a devenit virtute...”, a conchis scriitorul Răzvan Codrescu. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Expoziția foto-documentară „Pe drumul Învierii”.