Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 octombrie 2026

Noile manuale de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a de la Editura Litera pot fi alese de profesori începând de astăzi, 15 octombrie / Vedeți integral online cele trei manuale de liceu însoțite de Ghidul profesorului, soluții didactice și științifice de aplicare a noii programe școlare (P)

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 octombrie 2026

E timpul profesorului!

O clasă, 26 de elevi, fiecare diferit. Unii înțeleg imediat explicațiile, alții au nevoie de exerciții suplimentare, de un alt mod de prezentare a informațiilor sau de activități adaptate. Cum poate un profesor să pregătească lecții pentru toate aceste nevoi, să respecte programa școlară și să aibă timp și pentru evaluare, feedback și pregătirea examenelor?
Marți, 20 octombrie 2026, de la ora 18:00, Edupedu.ro și EditAI organizează webinarul „E timpul profesorului”, dedicat profesorilor și directorilor de școli.
Vom testa în direct dacă o lecție completă, cu materiale diferențiate, poate fi pregătită în 15 minute cu ajutorul inteligenței artificiale...

Participarea la webinar este gratuită, pe bază de înscriere.

Înscrie-te aici la webinarul „E timpul profesorului” – 20 octombrie, ora 18:00
Share
Tweet
Share

Provocarea webinarului: o lecție în 15 minute, adaptată unor elevi cu nevoi diferite...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Expoziția foto-documentară „Pe drumul Învierii”

Vineri, la Casa de Cultură a Municipiului Oradea


Expoziția foto-documentară „Pe drumul Învierii”
Părintele paroh Vasile Bota de la Biserica Ortodoxă „Sf. Apostol Andrei” din Oradea ne-a îndemnat să participăm vineri, 14 decembrie 2011, la Casa de Cultură a Municipiului din Oradea, la vernisajul expoziției foto-documentare „Pe drumul Învierii”, spre a-i cunoaște pe câțiva dintre martirii bisericii, eroii săi, care, mărturisindu-l pe Hristos în vremea comuniștilor, au fost aruncați în temnițe și schinjuiți pentru simplul motiv de a fi fost buni creștini înainte de orice.

Evenimentul a fost moderat de părintele paroh Ion Alexandru Mizgan, de la Biserica „Sf. Apostol Andrei”, avându-i ca invitați pe Claudiu Târziu – director al revistei de cultură creștină și politică „Rost”, scriitorul Răzvan Codrescu, editor al revistei „Rost” și părintele Augustin Lucian.

Așa după cum putem afla din broșură, scopul organizării acestei expoziții foto-documentare „este acela de a prezenta prin documente și fotografii, prin viețile exemplare ale unor oameni deosebiți, o istorie mai puțin cunoscută publicului larg, aceea a războiului spiritual dintre biserica ortodoxă în ansamblul ei și regimul comunist, în care au avut de suferit nu doar cei care au făcut politică în perioada interbelică, ci o întreagă generație de tineri și intelectuali. Am ales doar aceste șase personalități din câteva sute de oameni pentru că sunt foarte cunoscuți și există o întreagă bibliografie legată de ei” - Arsenie Boca, Sandu Tudor, Gheorghe Calciu, Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide și Arsenie Papacioc.

„Comunismul și-a propus să ne modifice sufletește”

Claudiu Târziu s-a referit la scopul și conținutul expoziției, arătând că și biserica ortodoxă are martirii ei, eroii săi, care au dat o cantitate însemnată de jertfă și ar trebui să i se facă dreptate, chiar dacă nu toate bisericile s-au opus comunismului, unele chiar au colaborat cu regimul. Peste 2.200 de preoți au fost arestați, maltratați și schinjuiți în timpul regimului comunist. La sfârșitul anilor ’50, peste 500 de mănăstiri au fost desființate. De prigoana comunistă au suferit foarte mulți creștini simpli, mireni și laici. Comuniștii au dorit să-l scoată pe Hristos din sufletele oamenilor. Părintele Calciu este printre puținii preoți care s-au opus dărâmării bisericilor din București în anii ’78-80. Comunismul și-a propus să ne modifice sufletește”, a ținut să sublinieze Claudiu Târziu...

„Banditule, ne-ai trădat!”

Părintele Augustin Lucian a povestit despre pățaniile sale de pe când era elev pedagogist la Gherla, când a luat două palme doar pentru că a intrat într-o biserică („Banditule, ne-ai trădat!”). A vorbit apoi despre personalitățile pe care le-a cunoscut după 1976, când a venit la Oradea (părinții Teodor Savu, Ioan Bărdaș, Ioan Iovan, Constantin Olar); despre viața zbuciumată și suferințele celor doi părinți, Teodor Savu și Ioan Bărdaș, avea să ne mărturisească și părintele Ion Alexandru Mizgan.

„Ne-am pierdut entuziasmul, ne-am tocit iluziile...”

Scriitorul Răzvan Codrescu ne-a îndemnat „să învățăm să ne uităm înapoi”, pentru că, din păcate, „stăm prost cu memoria, iar istoria este nedreaptă. Cât de ușor se uită jertfa!”

El a vorbit despre cumplitul secol XX, despre neamul și crucea, despre osmoza dintre creștinism și spiritul național. „Pentru credință, unii au fost în stare să meargă până la jertfa supremă. Zeci de mii de laici au fost închiși și au murit în închisori. În anii ’60, am avut o întreagă rezistență în munți, o morișcă diabolică. Ei s-au luat cu istoria de piept. Apoi a venit baia de sânge nevinovat din ’89. „Vom muri și vom fi liberi”, spuneau ei în 1989. Ce s-a ales din jertfa lor? Ne-am pierdut entuziasmul, ne-am tocit iluziile, nu mai suntem în stare să prețuim jertfa lor. Nu am reușit să ne grupăm în jurul bisericii ortodoxe. Biserica se face că nu aude. Nu știm să ne cinstim martirii..

În 20 de ani, învățământul a fost pus pe butuci. Comuniștii l-au făcut praf, iar postcomuniștii, pulbere. Istoria nu mai mobilizează pentru că am scos-o din priză. Se mistifică trecutul. Vrem să fim corecți politic, dar ne mințim pe noi înșine, o minciună oficializată, de stat. Ei aveau credință, care este fundamentală, spirit de jertfă, pe care noi nu-l avem. Astăzi, nu mai vrei să mori pentru că nu ai pentru ce să mori. Să luăm pildă de la vrednicia lor. Noi suntem prost crescuți. Nu mai avem modele la care să ne raportăm. Mitocănia a devenit virtute...”, a conchis scriitorul Răzvan Codrescu. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Expoziția foto-documentară „Pe drumul Învierii”.