Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

„Pași prin codrii lui Eminescu”

Mădălina Madear

„Pași prin codrii lui Eminescu”

Astăzi îl sărbătorim pe marele Eminescu și, deoarece școala noastră derulează proiectul intitulat „Luna pădurii”, am asociat aceste două evenimente și vă propunem câțiva pași prin codrii lui Eminescu.

Cea care ne propune să facem câțiva pași prin codrii lui Eminescu este Mădălina Madear (din clasa a X-a, de la Liceul Teoretic „Nicolae Jiga” din Tinca, eleva dnei prof. Floare Cioca).
Mecanismul viu al universului eminescian liric se desface într-o diversitate de motive a căror bogăție dezvăluie un tip de sensibilitate și de fantezie creatoare romantică. Motivele sale literare derivă din înțelepciuni tradiționale, toate exprimând căderea dintr-o unitate primordială: motivul vârstei de aur, motivul cuplului, al codrului etc. Dumitru Murărașu, în excepționalul studiu „Împărat slăvit e codrul” apărut în „Comentarii eminesciene” realiza, pentru prima oară în critica românească, o statistică a repetiției termenului „pădure” în opera eminesciană. Pădurea apare de 24 de ori în operele dintre 1870-1874, de 21 de ori în cele apărute între 1875-1878 și doar de 11 ori între 1879-1883. Termenul „codru” crește, în aceleași perioade, de la 47 de ori la 55 și la 62. În interiorul regnului vegetal, pădurea constituie o lume, care cuprinde toate elementele Cosmosului, oglindit în apele din mijlocul ei, în lacurile acelea strâns legate cu luna, soarele și stelele, din care sorb eternitate și putere. Dacă în mitologia indiană, pădurea reprezintă locul magic vizitat de sihaștri, ca și în mitologia germană sau celtică, unde are aceleași virtuți, pentru Eminescu devine o prezență inedită cu atributele arhaicului, purității și forței. O afecțiune neobișnuită îl leagă pe poet de spațiul codrului, apropiere detectată în apelative diminutivale „codruțule”, „drăguțule” sau în ipostaza codrului ca împărat („împărat slăvit e codrul”, „Codrule, Măria Ta”). Și pădurea este învestită cu darul de a visa și de a exprima, prin gânduri și suspine, participarea afectivă la destinul individual și la cel general-uman. De exemplu în opera „Povestea codrului”, se dezvăluie drama unui destin de excepție, exprimată simplu, în câteva gesturi fundamentale, destin pe care codrul încearcă să îl ocrotească. Pădurea i s-a relevat, de timpuriu „copilului” ca un topos cu puteri supranaturale, protectoare, ca un loc unde visul se împletește cu realul. Umanul se găsește sub ocrotirea blândă a pădurii care îi dezvăluie, în dragoste și în joacă, toate tainele și frumusețile, dând copilăriei, bucuria și armonia vârstei de aur. Starea de reverie produce transfigurarea locului: sub lumina fermecată a lunii, pădurea se sublimează într-un spațiu paradisiac, cete de cerbi se apropie, vestind o iminentă prezență superioară, crăiasa delicată, zână a locului („Fiind băiet, păduri cutreieram”).
Poezia „O, rămâi” înseamnă o chemare insistentă și dureroasă, aproape de îndrăgostită, pe care pădurea o adresează celui care pare a pleca. Astfel își dorește să împiedice ieșirea copilului din fericita vârstă de aur și să-l ferească de semnul crud al destinului, amintindu-i de toate darurile pe care i le-a făcut. Pădurea devine un mic Cosmos acordat în perfecte armonii, și copilul, un prinț fermecat de vrăjile lunii. Lipsa de răspuns a copilului la blânda chemare a înțeleptei, la irepetabilele privilegii ale copilăriei, refuzate cu inconștiența vârstei devine destin: „Șuieram l-a ei chemare/Ș-am ieșit în câmp râzând”. Cel plecat a pierdut accesul la mistere și la sensul lucrurilor, vorbind despre neputința reintrării în fericita stare de copil, totul rămânând ca un plânset grav al amintirii: „Unde ești, copilărie/Cu pădurea ta cu tot?” Aflat sub vraja iubirii, eul își dorește o posibilitate  de refacere a armoniei pierdute. Reintrarea în spațiul sacru al codrului nu se poate îndeplini decât prin reîntoarcerea în copilărie, astfel reducându-se impactul grav al destinului. Numai acum norocul și iubirea capătă dimensiuni ludice: „Și să fim din nou copii,/ Ca norocul și iubirea/Să ne pară jucării”.
 În „Revedere”, adresarea afectuoasă a poetului concentrează mărturisirea stării actuale după lungi călătorii în timp și spațiu, dovedind curajul reîntoarcerii la elemente primordiale. Însă, pentru codru, trecerea timpului întărește conștiința eternității sale, ca un adevărat geniu al locurilor implicit și detașat, totodată uimește neparticiparea codrului la suferința condiției umane supuse trecerii ireversibile a timpului. Tot poemul exprimă dăinuirea codrului, păstrător mitic al unor permanențe la care rătăcitorul pierde accesul: „Iar noi locului ne ținem/Cum am fost așa rămânem/Marea și cu râurile,/ Lumea cu pustiurile,/Luna și cu soarele,/Codrul cu izvoarele.”
Se pare că de codru se leagă, în concepția eminesciană, un destin mai înalt decât cel individual, cu o încărcătură magică învestitoare cu un tip de cunoaștere superioară ce îi lipsește omului comun. În el regăsește copilăria, istoria de aur a neamului, promisiuni pentru viitor. Spațiul paradisiac al începutului este codrul, un templu universal în care bălțile se clatină, palpitând de o viață eternă. Interesantă este viziunea poetică din opera „Codru și salon”, unde pădurea este asociată cu copilăria, cu „ochii plini de visuri” și cu limbajul dispărut al basmelor. Tot aici, salcâmul este spațiu social, unde tânărul demonic are un suflet rănit și o inimă străină căci a abandonat timpul istoric și iluzia Cosmosului armonios în favoarea gândirii critice. Gândirea de tip critic face de neînțeles sfântul grai al naturii, „stinge ochiul” vizionar al Greciei antice, punând sub semnul întrebării natura și chiar arta. Sentimentul iubirii luminează labirintul codrilor, conducând către centrul pădurii, inimă ascunsă a lumilor, marcată de prezența acvaticului ce îngemănează eternul și efemerul. Drumul spre mijlocul codrului este un drum al farmecului care se topește într-un univers muzical spre vraja iubirii. (Povestea teiului). După întâlnirea cu prințul pădurii dăruind Blancăi universul miraculos al pădurii, se închide integrând în povestea sa și „istoria” celor doi tineri: „Se tot duc, se duc mereu/Trec în umbră, pier în vale” (Povestea codrului), „Adormind de armonia/Codrului bătut de gânduri” (Dorința), descoperind „codrul cu verdeață” (”Floare albastră”). Vizând codrul de fagi, „Povestea codrului sau rătăcind „Pe cărare cu cotituri/unde noaptea se topește/Glasul vechilor păduri” (Lasă-ți lumea,) îndrăgostiților le este redată pădurea copilăriei și sacrul grai al pădurii. Universul Daciei îndepărtate este un spațiu al cadrelor neexplorate, zeii daci se adunau „în verdea-ntunecime a pădurilor”, iar zâna Dacia plutea pe un fluviu ce se adâncea în codrii străvechi. Aceste timpuri străvechi ascundeau codri plini de taine, chiar și soarele atingea cu razele sale de aur coamele copacilor: „Soarele trecând pe codri a lui roată de-aur” moale/Vârfurile verzi de codri le îndoaie-n a lui cale”. „Râul, ramul” (Scrisoarea III) implică o participare de tip mitic la lupta pentru independență, ele apără un mit voievodal legat de apărarea vitejească și credincioasă a pământului strămoșesc. În „Mușatin și codrul” țara acoperită de păduri avea nebănuite puteri secrete. „Acu cinci sute de ani/Numai codru îmi erai/Împrejur creșteau pustii/Se surpau împărății,/Neamurile-mbătrâneau,/ Crăiile se treceau,/Numai codrii tăi creșteau”.
 „Rămas schimbat de la începuturi, având în el concentrarea de forțe a obârșiilor, codrul e prezența și martorul unei încremenite măreții din timpuri mitice, participând la voievodala strălucire și la cunoașterea magică legată de acea vreme a Daciei grandioase, păstrate ca un model perfect a cărui atingere se reîncearcă prin eroi aleși, ca Mușatin”.
 În consecință, așa cum nota George Călinescu, în creația eminesciană numai omul este un fenomen, în timp ce codrul, marea, râul, luna sunt idei, divinități, mituri.
Trimite email
joi, 25 aprilie 2024, 15:33:37 Ora de vară a Europei de Est