Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 mai 2021
Ministrul Sorin Cîmpeanu: Sunt universități care se gândesc ca din toamnă să impună anumite condiții: Purtarea de combinezoane de către studenții nevaccinați. Susțin această variantă
Studenții nevaccinați ar putea fi obligați să se prezinte purtând combinezon dacă vor să participe fizic la ore din toamnă, pe când cei vaccinați vor putea să se deplaseze fără astfel de măsuri, iau în calcul unele universități din România, a declarat astăzi ministrul Educației Sorin Cîmpeanu în cadrul unui interviu de la Hotnews.ro. De asemenea, ministrul a adăugat că ar putea exista o prioritizare a studenților vaccinați la cazarea în cămine.
„Sunt unul dintre cei care susțin importanța prezenței fizice pentru derularea stagiilor de practică și activităților directe. Pentru asta, sunt universități care se gândesc ca din toamnă să nu facă rabat de la prezența fizică în cadrul orelor de laborator/lucrări practice și să impună o serie de condiții, spre exemplu participarea studenților vaccinați la aceste ore de laborator și lucrări practice, fără a fi îngrădit participarea studenților care nu sunt vaccinați. Studenții care nu se vor fi vaccinat în toamnă ar putea să aibă la dispoziție, spre exemplu, combinezoane de protecție pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic. Sunt câteva universități și eu personal susțin această variantă”, a declarat Cîmpeanu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
23 martie 2021
1.*BREAKING
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie 2021 pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu precizează că, practic, două săptămâni din vacanța de vară se mută în vacanța de primăvară.
„Finalul semestrului al II-lea se decalează două săptămâni. Vacanța de primăvară se prelungește cu două săptămâni. Se mută practic două săptămâni din vacanța de vară în vacanța de primăvară.
În loc să finalizăm semestrul al II-lea pe 18 iunie, se va încheia pe 2 iulie.
• elevii clasei a VIII-a care termină pe 25 iunie (în loc de 11 iunie),
• elevii clasei a XII-a care termină în 18 iunie (în loc de 4 iunie) și
• învățământul profesional și tehnic care termină pe 23 iulie (în loc de 9 iulie)
Dacă nu ar fi fost această variantă a prelungirii vacanței de primăvară cu două săptămâni și a mutării Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a după Bacalaureat, cu tot cu Admiterea la liceu, „ar fi fost destul de clară închiderea școlilor, inclusiv pentru derularea simulărilor”, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Oficialul a dat exemplu că în București, școlile s-ar fi închis de mâine, dacă nu accepta această variantă.
Cîmpeanu a spus că dacă nu ar fi acceptat această modificare a structurii anului școlar, nu s-ar fi semnat modificarea ordinului comun de ministru, ordin pe care trebuia să îl semneze Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

2.*OFICIAL
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial, marți seara.
Ordinul nou prevede că scenariul de funcționare al unei unități de învățământ se va actualiza săptămânal, cu referința în fiecare zi de vineri, în funcție de evoluția epidemiologică, cu excepția situației în care localitatea intră în carantină”.

Școala – „un laborator al viitorului”

Controverse

Școala – „un laborator al viitorului”

Sub titlul „Reforma școlii”, dl Nicolae Manolescu, „cel mai important critic postbelic”, cum îl numește Gabriel Chifu, publică în România literară (nr.1, 2011) un editorial plin de idei ce solicită luarea- aminte a tuturor factorilor implicați în ceea ce Domnia Sa numește „laboratorul viitorului”.

Pornind de la  raportul OCDE referitor la testele PISA (care măsoară, nu cunoștințele, ci competențele elevilor  din ultima clasă de liceu), dl Nicolae Manolescu arată că „primele cinci școli din lume, ai căror elevi își folosesc cel mai bine cunoștințele, fac parte din grupul „Tigrilor asiatici”, subliniind în același timp că aceste țări au pus la baza dezvoltării lor alocarea de fonduri, în primul rând, în învățământ și cercetare. La aceasta, noi am adăuga, existența unui climat sănătos de studiu, bazat pe o relație corectă între profesor și elev, fără încrâncenare, dar și fără larghețea vecină cu lipsa de interes întâlnită în unele licee din România.
Între diverși factori de reușită, se distinge unul omniprezent: formarea profesorilor.
În Finlanda, remarca (după L Express) dl N. Manolescu, „ei sunt bine pregătiți, bine plătiți și foarte respectați de populație”. Se face referire la Finlanda  deoarece elevii din această țară, la testarea din 2009, s-au clasat pe locul al treilea, după cei din provincia chineză Shanghai și cei din Coreea de Sud.
Altă idee asupra căreia stăruie semnatarul editorialului este corelația dintre lectură și reușita școlară, precizând că „e vorba, desigur, despre lectură în general, nu  doar de cea literară, și indiferent de suportul cărții.”
 Afirmația că „la orizontul informației apare un compromis istoric (...) între media și Gutenberg” ne duce cu gândul la Marshall McLuhan, „filozoful erei electronice”, autorul teoriei despre transformarea planetei prin mass-media  într-un „sat global”, teorie în mare vogă în anii șaptezeci. De fapt, ea reprezenta, în anii aceia, o încercare de a revoluționa educația. Profesorul canadian contesta monodimensionalitatea culturii tipografice și afirma că învățământul ar trebui să renunțe la angajamentul față de cuvânt - care constituie doar o concentrare a simțului vizual - pentru  a cultiva „simțurile totale” ale omului.
”Compromisul istoric” la care se referă dl N. Manolescu, putea fi întrezărit încă de pe atunci, de vreme ce biroul profesorului de la Universitatea din Toronto era plin de cărți, hârtii și publicații - pe jos, pe masă, pe birou.
Văzându-l, Catinca Ralea simțea nevoia  să afirme: „Tipăriturile păreau să fi invadat universul acestui apostol al tehnologiei electronice.”
Revenind la editorial, observăm că, în opinia dlui N. Manolescu, „reforma școlii constă în adaptarea la societatea
informatică actuală prin considerarea ei (a școlii - n.n.) drept prioritate națională. Dar, atenție, nu doar pe hârtie, ci prin alocarea prioritară de fonduri (...). Nu dată pe mâna autorităților locale, ci pe aceea a oamenilor școlii”. (Al. Serpens)

Trimite email

miercuri, 23 iunie 2021