Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Școala – „un laborator al viitorului”

Controverse

Școala – „un laborator al viitorului”

Sub titlul „Reforma școlii”, dl Nicolae Manolescu, „cel mai important critic postbelic”, cum îl numește Gabriel Chifu, publică în România literară (nr.1, 2011) un editorial plin de idei ce solicită luarea- aminte a tuturor factorilor implicați în ceea ce Domnia Sa numește „laboratorul viitorului”.

Pornind de la  raportul OCDE referitor la testele PISA (care măsoară, nu cunoștințele, ci competențele elevilor  din ultima clasă de liceu), dl Nicolae Manolescu arată că „primele cinci școli din lume, ai căror elevi își folosesc cel mai bine cunoștințele, fac parte din grupul „Tigrilor asiatici”, subliniind în același timp că aceste țări au pus la baza dezvoltării lor alocarea de fonduri, în primul rând, în învățământ și cercetare. La aceasta, noi am adăuga, existența unui climat sănătos de studiu, bazat pe o relație corectă între profesor și elev, fără încrâncenare, dar și fără larghețea vecină cu lipsa de interes întâlnită în unele licee din România.
Între diverși factori de reușită, se distinge unul omniprezent: formarea profesorilor.
În Finlanda, remarca (după L Express) dl N. Manolescu, „ei sunt bine pregătiți, bine plătiți și foarte respectați de populație”. Se face referire la Finlanda  deoarece elevii din această țară, la testarea din 2009, s-au clasat pe locul al treilea, după cei din provincia chineză Shanghai și cei din Coreea de Sud.
Altă idee asupra căreia stăruie semnatarul editorialului este corelația dintre lectură și reușita școlară, precizând că „e vorba, desigur, despre lectură în general, nu  doar de cea literară, și indiferent de suportul cărții.”
 Afirmația că „la orizontul informației apare un compromis istoric (...) între media și Gutenberg” ne duce cu gândul la Marshall McLuhan, „filozoful erei electronice”, autorul teoriei despre transformarea planetei prin mass-media  într-un „sat global”, teorie în mare vogă în anii șaptezeci. De fapt, ea reprezenta, în anii aceia, o încercare de a revoluționa educația. Profesorul canadian contesta monodimensionalitatea culturii tipografice și afirma că învățământul ar trebui să renunțe la angajamentul față de cuvânt - care constituie doar o concentrare a simțului vizual - pentru  a cultiva „simțurile totale” ale omului.
”Compromisul istoric” la care se referă dl N. Manolescu, putea fi întrezărit încă de pe atunci, de vreme ce biroul profesorului de la Universitatea din Toronto era plin de cărți, hârtii și publicații - pe jos, pe masă, pe birou.
Văzându-l, Catinca Ralea simțea nevoia  să afirme: „Tipăriturile păreau să fi invadat universul acestui apostol al tehnologiei electronice.”
Revenind la editorial, observăm că, în opinia dlui N. Manolescu, „reforma școlii constă în adaptarea la societatea
informatică actuală prin considerarea ei (a școlii - n.n.) drept prioritate națională. Dar, atenție, nu doar pe hârtie, ci prin alocarea prioritară de fonduri (...). Nu dată pe mâna autorităților locale, ci pe aceea a oamenilor școlii”. (Al. Serpens)
Trimite email
luni, 22 decembrie 2025 la 08:48:37 Ora standard a Europei de Est