Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Școala – „un laborator al viitorului”

Controverse

Școala – „un laborator al viitorului”

Sub titlul „Reforma școlii”, dl Nicolae Manolescu, „cel mai important critic postbelic”, cum îl numește Gabriel Chifu, publică în România literară (nr.1, 2011) un editorial plin de idei ce solicită luarea- aminte a tuturor factorilor implicați în ceea ce Domnia Sa numește „laboratorul viitorului”.

Pornind de la  raportul OCDE referitor la testele PISA (care măsoară, nu cunoștințele, ci competențele elevilor  din ultima clasă de liceu), dl Nicolae Manolescu arată că „primele cinci școli din lume, ai căror elevi își folosesc cel mai bine cunoștințele, fac parte din grupul „Tigrilor asiatici”, subliniind în același timp că aceste țări au pus la baza dezvoltării lor alocarea de fonduri, în primul rând, în învățământ și cercetare. La aceasta, noi am adăuga, existența unui climat sănătos de studiu, bazat pe o relație corectă între profesor și elev, fără încrâncenare, dar și fără larghețea vecină cu lipsa de interes întâlnită în unele licee din România.
Între diverși factori de reușită, se distinge unul omniprezent: formarea profesorilor.
În Finlanda, remarca (după L Express) dl N. Manolescu, „ei sunt bine pregătiți, bine plătiți și foarte respectați de populație”. Se face referire la Finlanda  deoarece elevii din această țară, la testarea din 2009, s-au clasat pe locul al treilea, după cei din provincia chineză Shanghai și cei din Coreea de Sud.
Altă idee asupra căreia stăruie semnatarul editorialului este corelația dintre lectură și reușita școlară, precizând că „e vorba, desigur, despre lectură în general, nu  doar de cea literară, și indiferent de suportul cărții.”
 Afirmația că „la orizontul informației apare un compromis istoric (...) între media și Gutenberg” ne duce cu gândul la Marshall McLuhan, „filozoful erei electronice”, autorul teoriei despre transformarea planetei prin mass-media  într-un „sat global”, teorie în mare vogă în anii șaptezeci. De fapt, ea reprezenta, în anii aceia, o încercare de a revoluționa educația. Profesorul canadian contesta monodimensionalitatea culturii tipografice și afirma că învățământul ar trebui să renunțe la angajamentul față de cuvânt - care constituie doar o concentrare a simțului vizual - pentru  a cultiva „simțurile totale” ale omului.
”Compromisul istoric” la care se referă dl N. Manolescu, putea fi întrezărit încă de pe atunci, de vreme ce biroul profesorului de la Universitatea din Toronto era plin de cărți, hârtii și publicații - pe jos, pe masă, pe birou.
Văzându-l, Catinca Ralea simțea nevoia  să afirme: „Tipăriturile păreau să fi invadat universul acestui apostol al tehnologiei electronice.”
Revenind la editorial, observăm că, în opinia dlui N. Manolescu, „reforma școlii constă în adaptarea la societatea
informatică actuală prin considerarea ei (a școlii - n.n.) drept prioritate națională. Dar, atenție, nu doar pe hârtie, ci prin alocarea prioritară de fonduri (...). Nu dată pe mâna autorităților locale, ci pe aceea a oamenilor școlii”. (Al. Serpens)

Trimite email
miercuri, 18 noiembrie 2026 la 04:11:20 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Dumitru Prunariu, la Oradea

General dr. ing. Dumitru Prunariu,
românul care, în anul 1981, a zburat în spațiul cosmic,
 s-a întâlnit luni, 16 noiembrie 2026, în Aula Magna,
 cu studenții orădeni și cu elevii de la ,,Oltea Doamna"...
 
Citiți articolul ,,Dumitru Prunariu,
sigurul român care a zburat în spațiul cosmic,
a fost oaspetele proiectului „Un vis, un zbor, o pagină de istorie"...