Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Conferința de lansare a proiectului „Educatori pentru societatea cunoașterii”

Vineri și sâmbătă, la hotel „Continental – Forum”, Oradea

Conferința de lansare a proiectului „Educatori pentru societatea cunoașterii”

În organizarea Inspectoratului Școlar Județean Bihor și Casei Corpului Didactic Bihor, vineri și sâmbătă, 28 - 29 ianuarie 2011, la hotel „Continental – Forum” din Oradea, a avut loc conferința de lansare a proiectului „Educatori pentru societatea cunoașterii”, cu participarea dnei Iulia Adriana Oana Badea – secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a reprezentaților Guvernului, Prefecturii, Consiliului Județean, Primăriei și partenerilor de proiect...

În deschiderea conferinței, generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, profesor Dorel Luca, a salutat și a prezentat distinșii invitați care au luat loc în prezidiu, pe: doamna Oana Badea - secretar de stat, doamna Pasztor Gabriella – consilier de stat, dl Gavrilă Ghilea - prefectul județului Bihor, doamna Carmen Soltănel – secretar al Consiliului Județean Bihor, dl Gheorghe Carp – viceprimar al Primăriei  municipiului Oradea, dl prof. Marin Popescu – inspector școlar general al I.S.J. Timiș, dl Emil Dragomirescu, manager proiecte fonduri structurale al SIVECO România S.A., și prof. dr. ing. Mariana Eftimie – director al Grupului Școlar Silvic Timișoara, manager de proiect Timiș. Inspectorul școlar general Dorel Luca a salutat apoi prezența la conferință a unor inspectori școlari generali din regiunea de Nord-Vest a României, inspectori școlari ai celor două inspectorate școlare partenere, reprezentanți ai partenerilor de proiect, directori de școli din Oradea și județul Bihor, alte cadre didactice, inclusiv cadre didactice universitare de la universitățile din Oradea și Timișoara...
Proiectul, implementat de Inspectoratul Școlar Județean Bihor, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Casa Corpului Didactic Bihor, Casa Corpului Didactic Timiș și SIVECO România S.A., este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, având o valoare de 20.941.448 de lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 15.610.938 de lei.
Proiectul se derulează la nivelul regiunilor de dezvoltare Nord - Vest și Vest, pe o durată de 36 de luni, în perioada 1octombrie 2010 -  30 septembrie 2013 și își propune dezvoltarea competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar, prin intermediul unui program multiregional inovativ de formare bazat pe domenii prioritare M.E.C.T.S. și resurse digitale, în scopul abilitării curriculare durabile a acestora și îmbunătățirea capitalului uman din educație.
Proiect „ambițios” prin numărul mare de beneficiari – 4.400 de cadre didactice
Prin urmare, cei vizați sunt dascălii, un grup țintă de 3.300 de cadre didactice, 1.100 de cadre de conducere, îndrumare și control din unitățile de învățământ preuniversitar din cele două județe și 100 de formatori pentru livrarea cursurilor. „Ambițiosul” proiect (cum l-au caracterizat mulți dintre vorbitori) urmărește: îmbunătățirea managementului și calității programelor de formare continuă și perfecționare obligatorie pentru personalul didactic din județele Bihor și Timiș; dezvoltarea unei rețele funcționale de profesioniști (manageri, universitari și practicieni din învățământul preuniversitar); asigurarea unui învățământ de calitate prin programe de formare continuă acreditate; racordarea formării profesionale continue a cadrelor didactice la dimensiunile învățării pe tot parcursul vieții; formarea, dezvoltarea competențelor profesionale și certificarea unui număr de 100 de formatori și 4.300 de cadre didactice din cele două regiuni de dezvoltare; promovarea și diseminarea rezultatelor și exemplelor de bună practică dezvoltate în cadrul proiectului...
„Dacă modernizăm cadrele didactice, modernizăm România, dacă nu, nu!” 
Cel mai așteptat moment a fost acela al intervenției secretarului de stat Oana Badea, care a vorbit liber, sincer și deschis, ca de la dascăl la dascăl...
A fost ca o mărturisire de credință. A început prin a povesti ce a văzut și ce a simțit în perioada în care a predat la clasă. „În cele două cancelarii, am văzut lucruri albe, negre și gri. Nu i-am văzut numai pe cei care intrau la timp la ore, ci și pe cei care nu intrau la timp, pe cei care aveau mereu o problemă când era ceva de făcut...
Textul noii legi vine să dea forță nucleului comun și să diminueze efectul celor care au mereu o problemă.” Referindu-se la pregătirea dascălilor prin liceele pedagogice și cursurile universitare, secretarul de stat a ținut să sublinieze discrepanța care există între cei doi absolvenți în ceea ce privește experiența la clasă, numărul de ore de practică pedagogică. „După trei ore predate la clasă, absolventul de universitate ajunge la catedră, și se uită superior la tine, absolvent de liceu pedagogic care ai 1000 de ore predate.”
Vorbind despre buget și salarii, secretarul de stat a arătat că „salariile sunt mici, prea mici și nepotrivite, dar abia aștept o grevă generală în parlament pentru cei 6 la sută din PIB. Pentru că bugetul acestei țări se votează în parlament, restul e poezie. Noi credem în acel 6%...”
Referindu-se la factorul esențial al schimbării în bine a învățământului, doamna Oana Badea a spus că acesta este cadrul didactic. De aici, necesitatea formării, modernizării cadrelor didactice.
„Sincer vorbind, trebuie să avem capacitatea de a recunoaște și a ne propune înnoirea începând cu noi înșine. Înnoirea trebuie să vină dinspre noi spre ceilalți. Vom deveni puternici dacă vom face exerciții de sinceritate. Dacă modernizăm cadrele didactice, modernizăm România, dacă nu, nu!”
„Sistemul este dator să vadă impactul formării asupra activității cu elevul!”
La întâlnirea cu presa, secretarul de stat s-a referit atât la proiect (pe care îl consideră „îndrăzneț și ambițios”), cât și la politica de înnoire (formare) permanentă a cadrelor didactice, arătând că anul trecut s-au format din fonduri europene 2.551 de cadre didactice.
„Esențială este monitorizarea aplicării la clasă a ceea ce ai învățat. Schimbarea, înnoirea trebuie să se vadă în activitatea didactică. Unii adună colecții de hârtii, perfecționări peste perfecționări, dar elevul nu beneficiază de nimic. Sistemul este dator să vadă impactul formării asupra activității cu elevul!”
Provocări și tendințe în formarea cadrelor didactice...
Tot în plen, prof. univ. dr. Simona Sava (de la Universitatea de Vest din Timișoara) a prezentat materialul „Provocări și tendințe în formarea cadrelor didactice la nivel european și național”, iar prof. univ. dr. Vasile Marcu (de la Universitatea din Oradea, directorul D.P.P.P.D.) s-a referit la „Calitățile personalității profesorilor din spațiul european”.
În activitatea pe secțiuni, partenerii din cele două județe au prezentat și câteva teme în comun, precum: „Metode interactive de predare-învățare” (prezentate de prof. Adriana Luca și Florian Mieluț – de la Bihor, respectiv prof. Elena Boldea și Kiss Francisc – de la Timiș); „Managementul clasei de elevi – gestionarea situațiilor de criză”; „Formarea competențelor IT”; „Conducerea, îndrumarea și controlul în procesul instructiv-educativ”...
„Aș vorbi despre educație dimineața, la amiază și seara, dar nu numai...”
Vom încheia punând pe tapet provocările lansate de secretarul de stat Oana Badea la cea de-a doua intervenție a sa.
*„Unii au făcut o gârlă de cursuri de formare. La ce bun dacă la clasă predau ca și înainte?”
 *„Avem insule de excelență și zone în care lucrurile stau prost”.
*„Vorbim de abandonul școlar timpuriu pe segmentul 18-24 de ani. De ce apare acest abandon? Avem 78,3 % cuprindere în liceu. Sistemul nu a găsit modalitatea de a-i cuprinde. În noua lege există acest motor...”
*„Prin formarea inițială, suntem o structură conservatoare... și nu e rău de loc. Trebuie însă să facem exercițiul de a vedea cât de mult ne ține pe loc acest conservatorism!” (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Conferința de lansare a proiectului „Educatori pentru societatea cunoașterii”.

Trimite email
marți, 19 martie 2024, 04:26:34 Ora standard a Europei de Est