Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Despre scrierea limbii române”

Marți, la CCD, Dumitru Draica ne-a vorbit


„Despre scrierea limbii române”
„Ceea ce-l pasionează pe Dumitru Draica pe mine mă irită”, declara, marți (8 februarie 2011), distinsul profesor de limba română Corneliu Crăciun, în deschiderea manifestării culturale găzduite de C.C.D. – lansarea a două cărți ale conf. univ. dr. Dumitru Draica: „Contribuții la istoria ortografiei românești” și „Despre scrierea limbii române”.

Aceste două cărți vin după alte și alte lucrări de specialitate scrise de profesorul de limba română de la Universitatea din Oradea (câte două cărți scrise în 2002, 2003, 2004, 2006 și una în 2005): „Limba română. Ora de gramatică”, 2002; „Limba română. Culegere de exerciții”, 2002; „Introducere în lingvistică”, 2003; „Controverse actuale în ortografia românească” (în colaborare cu V. Draica), 2003; „Limba română contemporană”, 2004; „Statutul lingvistic al graiurilor românești din stânga Prutului”, 2004; „Lingvistica generală”, 2005; „Norme ortografice actuale. Aplicații practice”, 2006; „Ortografia românească. Trecut și prezent”, 2006.

În cei 30 de ani de apostolat, din care 20 de profesor la catedra de română a Universității din Oradea, dl profesor Dumitru Draica a văzut și a auzit multe, a experimentat și a lăsat moștenire aceste lucrări, pe lângă miile de ore de limbă română pe care le-a ținut studenților săi.

„Dumitru Draica a ales Ortografia, o chestiune foarte serioasă. Să te ții de ortografie este expresia unui efort și o încercare de a descoperi elemente detectabile în timp..., aprecia dl profesor Corneliu Crăciun. Puțină lume se angajează să facă istoria ortografiei!”

„Mă găsesc pe muchie de cuțit. Nu mai știu cum să scriu!”

De ce este iritat dl profesor Corneliu Crăciun? De faptul că în ortografie intervin prea multe și prea dese modificări, de nu mai apuci să ții pasul cu ele, de faptul că acolo sus, unde se scriu și se dau „decretele” de felul în care avem voie să vorbim și să scriem corect românește, lucrurile serioase sunt date pe seama tehnicienilor, or, nu este de acord, pentru că „asemenea chestiuni serioase (de a aduce noi reglementări) nu trebuie date pe mâna tehnicienilor; sunt chestiuni care nu se lucrează în laborator, ci pe teren. Normele de ortografie nu trebuie discutate în cercul restrâns al cercetătorilor de la institutele de lingvistică. Cu alte cuvinte, ortografia a fost dată pe mâna căruia nu trebuia... Pentru mine, ortografia limbii române a devenit ceva suspect. Vorbesc ca orice om de naționalitate română, nu ca profesor de română. Vreau ca instituțiile să fie serioase. Lipsa de rigoare nu duce nicăieri. Nu sunt de acord că se poate și așa și așa. Merge și așa. Acest principiu ne face foarte mult rău. De aceea sunt iritat! Mă găsesc pe muchie de cuțit. Nu mai știu cum să scriu. Merge și așa...”

„Interesul profesional trebuia să primeze!”

Cu siguranță că și autorul a fost iritat ca și domnul inspector școlar de specialitate, Radu Mazilescu, văzând că în sală erau doi-trei profesori de română... din cei vreo șase-șapte... „spectatori”. Autorul cărții „Contribuții la istoria ortografiei românești”, dl Dumitru Draica, și-a motivat demersul scriitoricesc, felul în care a organizat materialul în cele trei secole de incursiune, cu repere precise, pe regiuni geografice, până la punctul terminus, la cea de-a doua apariție a DOOM-ului; Școala Ardeleană și impunerea alfabetului latin, lingvistica bănățeană, școala critică moldovenească; nu au fost ocolite nici ziarele, gazetele, publicațiile vremii. „Secolul XIX l-am încheiat cu Titu Maiorescu și Junimea, cu impunerea principiului fonetic...”. Vine apoi secolul XX, perioadă în care este urmărită atent activitatea Academiei Române și apariția îndreptarelor, iar în sec. XXI, a DOOM-ului, ediția a II-a, din 2005. „M-am oprit la acesta pentru că ne avertizase cum că normele lui devin obligatorii din anul școlar 2006-2007, deși și acest DOOM ridică destule probleme”. În același spirit, al însușirii scrierii corecte, am scris broșura „Despre scrierea limbii române” în care am prins cam 3.000 de cuvinte”, ține să precizeze dl profesor Dumitru Draica. Materialul respectiv este structurat în patru secvențe (secțiuni): 1.Formele corecte ale unor cuvinte în limba română 2.Formele corecte de plural ale unor cuvinte românești 3.Despărțirea corectă în silabe 4.Cuvinte accentuate corect în limba română.

Formele corecte ale unor cuvinte prevăzute de DOOM 2 sunt puse în balanță, în paralel, în comparație cu formele corecte de până acum ale acelorași cuvinte prevăzute în DOOM 1 și în ÎOOP 5.

În finalul lucrării sunt inserate 50 de exerciții de dictare.

„Și eu trăiesc o stare de iritare”

„Și eu trăiesc o stare de iritare, văzând că doar doi profesori de limba română sunt prezenți. Eu am făcut invitație tuturor profesorilor din gimnaziu. Interesul profesional trebuia să primeze... Mă irită apoi faptul că trebuie să veghez la respectarea normelor DOOM-ului ediția a doua..., ține să sublinieze inspectorul școlar de specialitate, prof. Radu Mazilescu.

Asistăm la o realitate tristă: prea multe modificări, dar nu în sensul rigorii. E total neavenit să scrii și așa și așa”.

Distinsul meu profesor de matematică Boris Belicciu, prezent la manifestare, avea să intervină fiind vorba de o logică a limbii române și o logică în abordarea problemelor, arătând că înainte de toate „ar trebui să privim ca români predarea limbii române, iar problema cu uzul (ceea ce stabilește uzul – n.n.) ar fi poate o treabă bună (cumsecade). Apropo de logică, aș recomanda tuturor cartea lui Grigore Moisil – „Certitudini și incertitudini”.

Vom concluziona, citându-l pe autorul celor două cărți lansate, marți, la Casa Corpului Didactic: „În general, regulile ortografice ale unei limbi depind de sistemul ei fonetic, de structura morfologică și de etimologie, de aceea ortografia unei limbi se bazează pe mai multe principii ortografice, este și cazul limbii române, care nu are la bază doar un singur principiu, ci mai multe. La elaborarea normelor ortografice ale limbii noastre stau, în primul rând, principiul fonetico-fonologic, apoi principiul morfologic și cel silabic.

Ortografia limbii române este o ortografie fonetică, mai exact fonologică sau fonematică, redând fonemele corespunzătoare sunetelor, lăsând deoparte variantele regionale”. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Despre scrierea limbii române”.