Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

„Despre scrierea limbii române”

Marți, la CCD, Dumitru Draica ne-a vorbit

„Despre scrierea limbii române”

„Ceea ce-l pasionează pe Dumitru Draica pe mine mă irită”, declara, marți (8 februarie 2011), distinsul profesor de limba română Corneliu Crăciun, în deschiderea manifestării culturale găzduite de C.C.D. – lansarea a două cărți ale conf. univ. dr. Dumitru Draica: „Contribuții la istoria ortografiei românești” și „Despre scrierea limbii române”.

Aceste două cărți vin după alte și alte lucrări de specialitate scrise de profesorul de limba română de la Universitatea din Oradea (câte două cărți scrise în 2002, 2003, 2004, 2006 și una în 2005): „Limba română. Ora de gramatică”, 2002; „Limba română. Culegere de exerciții”, 2002; „Introducere în lingvistică”, 2003; „Controverse actuale în ortografia românească” (în colaborare cu V. Draica), 2003; „Limba română contemporană”, 2004; „Statutul lingvistic al graiurilor românești din stânga Prutului”, 2004; „Lingvistica generală”, 2005; „Norme ortografice actuale. Aplicații practice”, 2006; „Ortografia românească. Trecut și prezent”, 2006.
În cei 30 de ani de apostolat, din care 20 de profesor la catedra de română a Universității din Oradea, dl profesor Dumitru Draica a văzut și a auzit multe, a experimentat și a lăsat moștenire aceste lucrări, pe lângă miile de ore de limbă română pe care le-a ținut studenților săi.
„Dumitru Draica a ales Ortografia, o chestiune foarte serioasă. Să te ții de ortografie este expresia unui efort și o încercare de a descoperi elemente detectabile în timp..., aprecia dl profesor Corneliu Crăciun. Puțină lume se angajează să facă istoria ortografiei!”
„Mă găsesc pe muchie de cuțit. Nu mai știu cum să scriu!”
De ce este iritat dl profesor Corneliu Crăciun? De faptul că în ortografie intervin prea multe și prea dese modificări, de nu mai apuci să ții pasul cu ele, de faptul că acolo sus, unde se scriu și se dau „decretele” de felul în care avem voie să vorbim și să scriem corect românește, lucrurile serioase sunt date pe seama tehnicienilor, or, nu este de acord, pentru că „asemenea chestiuni serioase (de a aduce noi reglementări) nu trebuie date pe mâna tehnicienilor; sunt chestiuni care nu se lucrează în laborator, ci pe teren. Normele de ortografie nu trebuie discutate în cercul restrâns al cercetătorilor de la institutele de lingvistică. Cu alte cuvinte, ortografia a fost dată pe mâna căruia nu trebuia... Pentru mine, ortografia limbii române a devenit ceva suspect. Vorbesc ca orice om de naționalitate română, nu ca profesor de română. Vreau ca instituțiile să fie serioase. Lipsa de rigoare nu duce nicăieri. Nu sunt de acord că se poate și așa și așa. Merge și așa. Acest principiu ne face foarte mult rău. De aceea sunt iritat! Mă găsesc pe muchie de cuțit. Nu mai știu cum să scriu. Merge și așa...”
„Interesul profesional trebuia să primeze!”
Cu siguranță că și autorul a fost iritat ca și domnul inspector școlar de specialitate, Radu Mazilescu, văzând că în sală erau doi-trei profesori de română... din cei vreo șase-șapte... „spectatori”. Autorul cărții „Contribuții la istoria ortografiei românești”, dl Dumitru Draica, și-a motivat demersul scriitoricesc, felul în care a organizat materialul în cele trei secole de incursiune, cu repere precise, pe regiuni geografice, până la punctul terminus, la cea de-a doua apariție a DOOM-ului; Școala Ardeleană și impunerea alfabetului latin, lingvistica bănățeană, școala critică moldovenească; nu au fost ocolite nici ziarele, gazetele, publicațiile vremii. „Secolul XIX l-am încheiat cu Titu Maiorescu și Junimea, cu impunerea principiului fonetic...”. Vine apoi secolul XX, perioadă în care este urmărită atent activitatea Academiei Române și apariția îndreptarelor, iar în sec. XXI, a DOOM-ului, ediția a II-a, din 2005. „M-am oprit la acesta pentru că ne avertizase cum că normele lui devin obligatorii din anul școlar 2006-2007, deși și acest DOOM ridică destule probleme”. În același spirit, al însușirii scrierii corecte, am scris broșura „Despre scrierea limbii române” în care am prins cam 3.000 de cuvinte”, ține să precizeze dl profesor Dumitru Draica. Materialul respectiv este structurat în patru secvențe (secțiuni): 1.Formele corecte ale unor cuvinte în limba română 2.Formele corecte de plural ale unor cuvinte românești 3.Despărțirea corectă în silabe 4.Cuvinte accentuate corect în limba română.
Formele corecte ale unor cuvinte prevăzute de DOOM 2 sunt puse în balanță, în paralel, în comparație cu formele corecte de până acum ale acelorași cuvinte prevăzute în DOOM 1 și în ÎOOP 5.
În finalul lucrării sunt inserate 50 de exerciții de dictare.
„Și eu trăiesc o stare de iritare”
 „Și eu trăiesc o stare de iritare, văzând că doar doi profesori de limba română sunt prezenți. Eu am făcut invitație tuturor profesorilor din gimnaziu. Interesul profesional trebuia să primeze... Mă irită apoi faptul că trebuie să veghez la respectarea normelor DOOM-ului ediția a doua..., ține să sublinieze inspectorul școlar de specialitate, prof. Radu Mazilescu.
Asistăm la o realitate tristă: prea multe modificări, dar nu în sensul rigorii. E total neavenit să scrii și așa și așa”.
Distinsul meu profesor de matematică Boris Belicciu, prezent la manifestare, avea să intervină fiind vorba de o logică a limbii române și o logică în abordarea problemelor, arătând că înainte de toate „ar trebui să privim ca români predarea limbii române, iar problema cu uzul (ceea ce stabilește uzul – n.n.) ar fi poate o treabă bună (cumsecade). Apropo de logică, aș recomanda tuturor cartea lui Grigore Moisil – „Certitudini și incertitudini”.
Vom concluziona, citându-l pe autorul celor două cărți lansate, marți, la Casa Corpului Didactic: „În general, regulile ortografice ale unei limbi depind de sistemul ei fonetic, de structura morfologică și de etimologie, de aceea ortografia unei limbi se bazează pe mai multe principii ortografice, este și cazul limbii române, care nu are la bază doar un singur principiu, ci mai multe. La elaborarea normelor ortografice ale limbii noastre stau, în primul rând, principiul fonetico-fonologic, apoi principiul morfologic și cel silabic.
Ortografia limbii române este o ortografie fonetică, mai exact fonologică sau fonematică, redând fonemele corespunzătoare sunetelor, lăsând deoparte variantele regionale”. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Despre scrierea limbii române”.

Trimite email
marți, 13 octombrie 2026 la 23:27:26 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

13 octombrie

*Pe 13 octombrie, în anul 53, împăratul roman Claudius moare în chinuri, după ce a fost otrăvit de ultima sa soție, Agrippina
*Data de 13 octombrie este legată și de „Miracolul de la Fátima", fenomenul religios la care ar fi asistat zeci de mii de oameni în Portugalia
*dar marchează și nașterea omului politic Take Ionescu
*precum și prima cădere a unui guvern român prin moțiune de cenzură după 1989
(sursa: Adevărul.ro)