Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
5 februarie 2021
1.*BREAKING Calendarul de înscriere în clasa pregătitoare 2021 a fost pus în dezbatere: pe 15 martie încep înscrierile / Greșeală în metodologie, care spune că maximul este de 25 de elevi la clasă, deși legea prevede cel mult 22 elevi în învățământul primar
Ministerul Educației a pus, vineri, în dezbatere publică proiectul calendarului de înscriere a copiilor în învățământul primar, pentru anul școlar 2021-2022, precum și proiectul metodologiei de înscriere în învățământul primar pentru anul școlar viitor. Procedurile încep pe 10 martie, iar înscrierea începe pe 15 martie, cu evaluarea copiilor și emiterea recomandării de înscriere la școală. Proiectul de metodologie are o greșeală: stipulează că maximul de elevi la clasă este de 25 de elevi, deși legea educației prevede din august 2020 că sunt cel mult 22 elevi la clasă în învățământul primar.
Proiectul de metodologie prevede că înscrierea în clasa pregătitoare nu este condiționată de frecventarea grupei mari de grădiniță. Precizarea vine în contextul în care anul acesta școlar este primul în care grupa mare a devenit obligatorie, în România.
O noutate legată de obligativitatea grupei mari de grădiniță intervine, însă, atunci când este vorba despre înscrierea la clasa pregătitoare a copiilor care fac 6 ani după 1 septembrie 2021. Concret, vor fi evaluați psihosomatic doar copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2021 inclusiv și care NU au frecventat grădinița sau care s-au întors din străinătate. Ceilalți, vor intra la școală pe baza unei recomandări primite de la grădiniță.
Ce spune metodologia: Părinții/ tutorii legal instituiți/ reprezentanții legali, ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2021 inclusiv, au obligația de a înscrie copiii în învățământul primar în clasa pregătitoare. Procesul de înscriere în învățământul primar nu este condiționat de frecventarea grupei mari a învățământului preșcolar. De asemenea, și părinții ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2021 inclusiv, pot să își înscrie copiii în învățământul primar, în clasa pregătitoare, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.

2.*Redeschiderea unităților de învățământ este o ,,nebuloasă”, acuză Alianța studenților, care semnalează probleme birocratice și operaționale privind întoarcerea la școală / Măsurile propuse pentru studenți
Redeschiderea unităților de învățământ începând cu 8 februarie este descrisă de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (A.N.O.S.R.), într-un comunicat transmis alături de Consiliul Național al Elevilor (C.N.E.), drept o ,,nebuloasă” care, spun organizațiile, persistă și în condițiile ordinului publicat vineri de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
2 februarie 2021
1.* Şcolile gimnaziale s-au redeschis astăzi în toată Grecia, alături de liceele din regiunile mai puţin afectate de pandemia de coronavirus, după o pauză de două luni şi jumătate pe durata căreia aceste unităţi de învăţământ au rămas închise. Totodată, Grecia a început luni pregătirile pentru al treilea val al pandemiei, în contextul în care Ministerul Sănătăţii se teme de o posibilă creştere a noilor cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, transmite Agerpres.
„Prioritatea noastră este redeschiderea şcolilor, adoptând în continuare măsurile necesare pentru siguranţa voastră şi pentru sănătatea publică”, a declarat luni în faţa elevilor şi profesorilor eleni ministrul grec al Educaţiei, Niki Kerameus, care a vizitat o şcoală gimnazială de la marginea Atenei.

2.* Sunt prea puține cabinete și cadre medicale în școli, stocurile de măști trebuie verificate, sute de unități de învățământ nu au autorizație sanitară, avertizează Consiliul Elevilor, înaintea deciziei privind reluarea școlii
Capacitatea cabinetelor școlare de a realiza teste rapide este semnificativ scăzută, iar multe dintre cadrele medicale școlare, și așa puține sunt în acest moment detașate către alte instituții, arată Consiliul Național al Elevilor într-o poziție publicată înaintea deciziei ministerelor Educației și al Sănătății cu privire la modul în care va începe al doilea semestru, posibil în format fizic. Organizația mai apreciază că milioanele de măști anunțate de ministrul Cîmpeanu ca fiind disponibile în școli trebuie verificate pentru conformitate, având în vedere incidentele cu alte stocuri comercializate.

3.* Rectorul SNSPA Remus Pricopie, considerații despre ministrul Sănătății Vlad Voiculescu: Ușurința partidelor de a promova la ministere oameni fără pregătire în domeniu și fără experiență în gestionarea sistemelor mari este “cât se poate de periculoasă”
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a emis, luni, un comunicat în care sunt citate considerațiile rectorului acestei instituții, Remus Pricopie, prezentat și în calitate de fost ministru al Educației și Cercetării, despre nevoia de competență profesională în poziții de conducere ministerială. Singurul exemplu folosit în comunicat este cel al ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, despre care rectorul arată că nu este medic, în condițiile în care promovarea în funcții ministeriale a unor oameni fără pregătire în domeniul acoperit ar fi “cât se poate de periculoasă”.

4.* VIDEO Cîmpeanu: În Europa doar trei țări nu au deschise cel puțin grădinițele și școlile primare – Germania, Danemarca și Portugalia / Ne concentrăm atenția pentru pregătirea școlilor în eventualitatea unei decizii favorabile mâine (astăzi – n.n.)
Doar trei state din cele 27 ale Uniunii Europene nu au deschise cel puțin grădinițele și școlile primare sau nu au luat încă o decizie pentru deschiderea lor, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta a mai spus că se fac pregătiri pentru deschiderea școlilor în eventualitatea unei decizii de reluare fizică a cursurilor în clase.
,,La acest moment (luni, 1 februarie 2021 – n.n.) pot să vă spun că interesul major pentru deschiderea școlilor cu prezență fizică se păstrează”.

„Despre scrierea limbii române”

Marți, la CCD, Dumitru Draica ne-a vorbit

„Despre scrierea limbii române”

„Ceea ce-l pasionează pe Dumitru Draica pe mine mă irită”, declara, marți (8 februarie 2011), distinsul profesor de limba română Corneliu Crăciun, în deschiderea manifestării culturale găzduite de C.C.D. – lansarea a două cărți ale conf. univ. dr. Dumitru Draica: „Contribuții la istoria ortografiei românești” și „Despre scrierea limbii române”.

Aceste două cărți vin după alte și alte lucrări de specialitate scrise de profesorul de limba română de la Universitatea din Oradea (câte două cărți scrise în 2002, 2003, 2004, 2006 și una în 2005): „Limba română. Ora de gramatică”, 2002; „Limba română. Culegere de exerciții”, 2002; „Introducere în lingvistică”, 2003; „Controverse actuale în ortografia românească” (în colaborare cu V. Draica), 2003; „Limba română contemporană”, 2004; „Statutul lingvistic al graiurilor românești din stânga Prutului”, 2004; „Lingvistica generală”, 2005; „Norme ortografice actuale. Aplicații practice”, 2006; „Ortografia românească. Trecut și prezent”, 2006.
În cei 30 de ani de apostolat, din care 20 de profesor la catedra de română a Universității din Oradea, dl profesor Dumitru Draica a văzut și a auzit multe, a experimentat și a lăsat moștenire aceste lucrări, pe lângă miile de ore de limbă română pe care le-a ținut studenților săi.
„Dumitru Draica a ales Ortografia, o chestiune foarte serioasă. Să te ții de ortografie este expresia unui efort și o încercare de a descoperi elemente detectabile în timp..., aprecia dl profesor Corneliu Crăciun. Puțină lume se angajează să facă istoria ortografiei!”
„Mă găsesc pe muchie de cuțit. Nu mai știu cum să scriu!”
De ce este iritat dl profesor Corneliu Crăciun? De faptul că în ortografie intervin prea multe și prea dese modificări, de nu mai apuci să ții pasul cu ele, de faptul că acolo sus, unde se scriu și se dau „decretele” de felul în care avem voie să vorbim și să scriem corect românește, lucrurile serioase sunt date pe seama tehnicienilor, or, nu este de acord, pentru că „asemenea chestiuni serioase (de a aduce noi reglementări) nu trebuie date pe mâna tehnicienilor; sunt chestiuni care nu se lucrează în laborator, ci pe teren. Normele de ortografie nu trebuie discutate în cercul restrâns al cercetătorilor de la institutele de lingvistică. Cu alte cuvinte, ortografia a fost dată pe mâna căruia nu trebuia... Pentru mine, ortografia limbii române a devenit ceva suspect. Vorbesc ca orice om de naționalitate română, nu ca profesor de română. Vreau ca instituțiile să fie serioase. Lipsa de rigoare nu duce nicăieri. Nu sunt de acord că se poate și așa și așa. Merge și așa. Acest principiu ne face foarte mult rău. De aceea sunt iritat! Mă găsesc pe muchie de cuțit. Nu mai știu cum să scriu. Merge și așa...”
„Interesul profesional trebuia să primeze!”
Cu siguranță că și autorul a fost iritat ca și domnul inspector școlar de specialitate, Radu Mazilescu, văzând că în sală erau doi-trei profesori de română... din cei vreo șase-șapte... „spectatori”. Autorul cărții „Contribuții la istoria ortografiei românești”, dl Dumitru Draica, și-a motivat demersul scriitoricesc, felul în care a organizat materialul în cele trei secole de incursiune, cu repere precise, pe regiuni geografice, până la punctul terminus, la cea de-a doua apariție a DOOM-ului; Școala Ardeleană și impunerea alfabetului latin, lingvistica bănățeană, școala critică moldovenească; nu au fost ocolite nici ziarele, gazetele, publicațiile vremii. „Secolul XIX l-am încheiat cu Titu Maiorescu și Junimea, cu impunerea principiului fonetic...”. Vine apoi secolul XX, perioadă în care este urmărită atent activitatea Academiei Române și apariția îndreptarelor, iar în sec. XXI, a DOOM-ului, ediția a II-a, din 2005. „M-am oprit la acesta pentru că ne avertizase cum că normele lui devin obligatorii din anul școlar 2006-2007, deși și acest DOOM ridică destule probleme”. În același spirit, al însușirii scrierii corecte, am scris broșura „Despre scrierea limbii române” în care am prins cam 3.000 de cuvinte”, ține să precizeze dl profesor Dumitru Draica. Materialul respectiv este structurat în patru secvențe (secțiuni): 1.Formele corecte ale unor cuvinte în limba română 2.Formele corecte de plural ale unor cuvinte românești 3.Despărțirea corectă în silabe 4.Cuvinte accentuate corect în limba română.
Formele corecte ale unor cuvinte prevăzute de DOOM 2 sunt puse în balanță, în paralel, în comparație cu formele corecte de până acum ale acelorași cuvinte prevăzute în DOOM 1 și în ÎOOP 5.
În finalul lucrării sunt inserate 50 de exerciții de dictare.
„Și eu trăiesc o stare de iritare”
 „Și eu trăiesc o stare de iritare, văzând că doar doi profesori de limba română sunt prezenți. Eu am făcut invitație tuturor profesorilor din gimnaziu. Interesul profesional trebuia să primeze... Mă irită apoi faptul că trebuie să veghez la respectarea normelor DOOM-ului ediția a doua..., ține să sublinieze inspectorul școlar de specialitate, prof. Radu Mazilescu.
Asistăm la o realitate tristă: prea multe modificări, dar nu în sensul rigorii. E total neavenit să scrii și așa și așa”.
Distinsul meu profesor de matematică Boris Belicciu, prezent la manifestare, avea să intervină fiind vorba de o logică a limbii române și o logică în abordarea problemelor, arătând că înainte de toate „ar trebui să privim ca români predarea limbii române, iar problema cu uzul (ceea ce stabilește uzul – n.n.) ar fi poate o treabă bună (cumsecade). Apropo de logică, aș recomanda tuturor cartea lui Grigore Moisil – „Certitudini și incertitudini”.
Vom concluziona, citându-l pe autorul celor două cărți lansate, marți, la Casa Corpului Didactic: „În general, regulile ortografice ale unei limbi depind de sistemul ei fonetic, de structura morfologică și de etimologie, de aceea ortografia unei limbi se bazează pe mai multe principii ortografice, este și cazul limbii române, care nu are la bază doar un singur principiu, ci mai multe. La elaborarea normelor ortografice ale limbii noastre stau, în primul rând, principiul fonetico-fonologic, apoi principiul morfologic și cel silabic.
Ortografia limbii române este o ortografie fonetică, mai exact fonologică sau fonematică, redând fonemele corespunzătoare sunetelor, lăsând deoparte variantele regionale”. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Despre scrierea limbii române”.

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

luni, 1 martie 2021

Poza zilei

Flori și mărțișoare, fără interdicție

Ministerul Educației nu a transmis și nu va transmite către unitățile și instituțiile de învățământ nicio interdicție expresă cu privire la oferirea de flori și mărțișoare!!!