Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

„Despre scrierea limbii române”

Marți, la CCD, Dumitru Draica ne-a vorbit


„Despre scrierea limbii române”
„Ceea ce-l pasionează pe Dumitru Draica pe mine mă irită”, declara, marți (8 februarie 2011), distinsul profesor de limba română Corneliu Crăciun, în deschiderea manifestării culturale găzduite de C.C.D. – lansarea a două cărți ale conf. univ. dr. Dumitru Draica: „Contribuții la istoria ortografiei românești” și „Despre scrierea limbii române”.

Aceste două cărți vin după alte și alte lucrări de specialitate scrise de profesorul de limba română de la Universitatea din Oradea (câte două cărți scrise în 2002, 2003, 2004, 2006 și una în 2005): „Limba română. Ora de gramatică”, 2002; „Limba română. Culegere de exerciții”, 2002; „Introducere în lingvistică”, 2003; „Controverse actuale în ortografia românească” (în colaborare cu V. Draica), 2003; „Limba română contemporană”, 2004; „Statutul lingvistic al graiurilor românești din stânga Prutului”, 2004; „Lingvistica generală”, 2005; „Norme ortografice actuale. Aplicații practice”, 2006; „Ortografia românească. Trecut și prezent”, 2006.

În cei 30 de ani de apostolat, din care 20 de profesor la catedra de română a Universității din Oradea, dl profesor Dumitru Draica a văzut și a auzit multe, a experimentat și a lăsat moștenire aceste lucrări, pe lângă miile de ore de limbă română pe care le-a ținut studenților săi.

„Dumitru Draica a ales Ortografia, o chestiune foarte serioasă. Să te ții de ortografie este expresia unui efort și o încercare de a descoperi elemente detectabile în timp..., aprecia dl profesor Corneliu Crăciun. Puțină lume se angajează să facă istoria ortografiei!”

„Mă găsesc pe muchie de cuțit. Nu mai știu cum să scriu!”

De ce este iritat dl profesor Corneliu Crăciun? De faptul că în ortografie intervin prea multe și prea dese modificări, de nu mai apuci să ții pasul cu ele, de faptul că acolo sus, unde se scriu și se dau „decretele” de felul în care avem voie să vorbim și să scriem corect românește, lucrurile serioase sunt date pe seama tehnicienilor, or, nu este de acord, pentru că „asemenea chestiuni serioase (de a aduce noi reglementări) nu trebuie date pe mâna tehnicienilor; sunt chestiuni care nu se lucrează în laborator, ci pe teren. Normele de ortografie nu trebuie discutate în cercul restrâns al cercetătorilor de la institutele de lingvistică. Cu alte cuvinte, ortografia a fost dată pe mâna căruia nu trebuia... Pentru mine, ortografia limbii române a devenit ceva suspect. Vorbesc ca orice om de naționalitate română, nu ca profesor de română. Vreau ca instituțiile să fie serioase. Lipsa de rigoare nu duce nicăieri. Nu sunt de acord că se poate și așa și așa. Merge și așa. Acest principiu ne face foarte mult rău. De aceea sunt iritat! Mă găsesc pe muchie de cuțit. Nu mai știu cum să scriu. Merge și așa...”

„Interesul profesional trebuia să primeze!”

Cu siguranță că și autorul a fost iritat ca și domnul inspector școlar de specialitate, Radu Mazilescu, văzând că în sală erau doi-trei profesori de română... din cei vreo șase-șapte... „spectatori”. Autorul cărții „Contribuții la istoria ortografiei românești”, dl Dumitru Draica, și-a motivat demersul scriitoricesc, felul în care a organizat materialul în cele trei secole de incursiune, cu repere precise, pe regiuni geografice, până la punctul terminus, la cea de-a doua apariție a DOOM-ului; Școala Ardeleană și impunerea alfabetului latin, lingvistica bănățeană, școala critică moldovenească; nu au fost ocolite nici ziarele, gazetele, publicațiile vremii. „Secolul XIX l-am încheiat cu Titu Maiorescu și Junimea, cu impunerea principiului fonetic...”. Vine apoi secolul XX, perioadă în care este urmărită atent activitatea Academiei Române și apariția îndreptarelor, iar în sec. XXI, a DOOM-ului, ediția a II-a, din 2005. „M-am oprit la acesta pentru că ne avertizase cum că normele lui devin obligatorii din anul școlar 2006-2007, deși și acest DOOM ridică destule probleme”. În același spirit, al însușirii scrierii corecte, am scris broșura „Despre scrierea limbii române” în care am prins cam 3.000 de cuvinte”, ține să precizeze dl profesor Dumitru Draica. Materialul respectiv este structurat în patru secvențe (secțiuni): 1.Formele corecte ale unor cuvinte în limba română 2.Formele corecte de plural ale unor cuvinte românești 3.Despărțirea corectă în silabe 4.Cuvinte accentuate corect în limba română.

Formele corecte ale unor cuvinte prevăzute de DOOM 2 sunt puse în balanță, în paralel, în comparație cu formele corecte de până acum ale acelorași cuvinte prevăzute în DOOM 1 și în ÎOOP 5.

În finalul lucrării sunt inserate 50 de exerciții de dictare.

„Și eu trăiesc o stare de iritare”

„Și eu trăiesc o stare de iritare, văzând că doar doi profesori de limba română sunt prezenți. Eu am făcut invitație tuturor profesorilor din gimnaziu. Interesul profesional trebuia să primeze... Mă irită apoi faptul că trebuie să veghez la respectarea normelor DOOM-ului ediția a doua..., ține să sublinieze inspectorul școlar de specialitate, prof. Radu Mazilescu.

Asistăm la o realitate tristă: prea multe modificări, dar nu în sensul rigorii. E total neavenit să scrii și așa și așa”.

Distinsul meu profesor de matematică Boris Belicciu, prezent la manifestare, avea să intervină fiind vorba de o logică a limbii române și o logică în abordarea problemelor, arătând că înainte de toate „ar trebui să privim ca români predarea limbii române, iar problema cu uzul (ceea ce stabilește uzul – n.n.) ar fi poate o treabă bună (cumsecade). Apropo de logică, aș recomanda tuturor cartea lui Grigore Moisil – „Certitudini și incertitudini”.

Vom concluziona, citându-l pe autorul celor două cărți lansate, marți, la Casa Corpului Didactic: „În general, regulile ortografice ale unei limbi depind de sistemul ei fonetic, de structura morfologică și de etimologie, de aceea ortografia unei limbi se bazează pe mai multe principii ortografice, este și cazul limbii române, care nu are la bază doar un singur principiu, ci mai multe. La elaborarea normelor ortografice ale limbii noastre stau, în primul rând, principiul fonetico-fonologic, apoi principiul morfologic și cel silabic.

Ortografia limbii române este o ortografie fonetică, mai exact fonologică sau fonematică, redând fonemele corespunzătoare sunetelor, lăsând deoparte variantele regionale”. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Despre scrierea limbii române”.