Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Constantin Maimuca – Tehnica și tactica comunistă

O întâlnire ... ca între istorici

Constantin Maimuca – Tehnica și tactica comunistă

Nu mai știm exact ce să credem și cum să o luăm, pe cine și cât de mult interesează, astăzi, comunismul… pentru că la un eveniment de (re)lansare a unei cărți (re)editate despre comunism, sala amfiteatru a Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” a fost aproape goală, marți (29 martie 2011), după-amiază.

În sală erau vreo cinci-șase curioși care ar fi aflat despre eveniment de prin ziar (Noi am nimerit, la fața locului, dintr-o pură întâmplare, căutându-l pe dl conf. univ. dr. Dumitru Draica); în spatele sălii era un pâlc de „răzeși” de-ai lui Ștefan ori poate discipoli cuminți, studenți de-ai istoricilor aflați la masa prezidiului, unde gazda bună, dna Ligia Mirișan, directorul Bibliotecii, fusese luată la mijloc de istoricii Gabriel Moisa și Antonio Faur; în extrema stângă, se postase dl profesor de română Corneliu Crăciun, cel ce se face „vinovat” de eveniment,  de (re)lansarea și (re)editarea cărții „Tehnica și tactica comunistă”, cartea  polițistului (și avocatului) Constantin Maimuca (ediția din 1936; am înțeles că ar mai fi și o ediție din 1935). Cică aceste cărți ar circula și s-ar vinde pe internet cu 300 - 350 de lei. Dl profesor Corneliu Crăciun a scos cartea de față în 100 de exemplare.
Istoricii Antonio Faur și Gabriel Moisa au vorbit despre cartea care prezintă - așa după cum spune și numele - tehnica și tactica comunistă. Scuzați cacofonia!
„Constantin Maimuca (1896-1962), provenit dintr-o familie de aromâni, s-a stabilit în România după primul război mondial; a fost angajat în Siguranța Statului. În calitate de șef al Inspectoratul(ui) Regional de Poliție Chișinău (așa după cum citim pe coperta cărții), a coordonat, cu succes, acțiunea de combatere a rețelelor comuniste din Basarabia (acesta a fost și motivul real al atestării sale după 23 august 1944)...
Republicarea cărții lui este un act științific, prin care România interbelică este restituită printr-o dispoziție, cât și un gest de reparație morală, adus unuia dintre cei care au servit țara și au plătit cu viața lor angajarea în numele ei”, se mai scrie pe aceeași copertă.
Maimuca avea să moară în 1962 în închisoarea de la Gherla.
Din cuvântul celor doi istorici și mai apoi din cel al profesorului Corneliu Crăciun, aveam să aflăm despre ceea ce a însemnat comunismul în România, cum a fost organizat Partidul Comunist și ce rol a jucat pe scena politică a țării.
Comunismul - ca o boală care este foarte greu identificată
Comunismul = agesiune; agresiune împotriva instituțiilor vechi, a spiritului de cetățean, pe toate planurile. Astfel s-a ajuns să fie diabolizate toate persoanele care s-au opus acestui regim. Cică Partidul Comunist din România ar fi servit agenturilor de spionaj ale Moscovei (la fel ca și în alte țări). „Pentru România interbelică, respectivul comunism a fost cel mai mare pericol”. „Lucrarea este esențială  pentru că ne arată ce a însemnat comunismul, cum era organizat și  cum funcționa”. S-a mai spus cum că respectivul comunism (de la noi) a fost ca o boală care este foarte greu identificată.
La capitolul întrebări și discuții, istoricul Viorel Faur, aflat în primul rând, a avut o intervenție scurtă în care a opinat: „Ar trebui să ne asumăm niște riscuri. Să avem curajul de a spune adevărul. Așa cum a fost. Prezentul vrea să falsifice trecutul în interesul lui!”
Așadar, nu ați pierdut prea mult (e), nefiind prezenți la eveniment. Din contră, poate ați câștigat mai mult, stând în mijlocul familiei, lecturând ori trebăluind ceva util ... (Ovidiu Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Constantin Maimuca – Tehnica și tactica comunistă.

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 06:43:31 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București