Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Criticul și noii comisari culturali

Controverse

Criticul și noii comisari culturali

„Eminescu este pedepsit post – mortem, pentru că și-a iubit țara”.
Fraza de mai sus a fost extrasă din articolul „Iubire și pedeapsă”, scris de dl Alex Ștefănescu și publicat în R.l. nr. 14 din 8. 04. 2011, p. 5.

Criticul observă că, în România, s-a ajuns la situația absurdă în care un român care își iubește țara nu-și poate exprima acest sentiment decât pe ascuns deoarece „... este aproape sigur că va fi acuzat de naționalism și blamat”. Paradoxul, afirmă mai departe autorul, funcționează și invers. „Dacă un român vorbește cu dispreț despre poporul român, toți cei din jurul lui îl aprobă cu entuziasm sau tac”.
Fixându-și stăruitor privirea asupra creației literare, dl Alex Ștefănescu ajunge la concluzia că „Intelectuali de elită de azi sunt incapabili să citească literatura corect” și, cu ironia ce-l caracterizează, îi reproșează lui Cristian Preda („cu ale lui coronițe de școlar silitor puse una peste alta”) că n-a reușit să vadă în publicistica lui Eminescu „(...) decât expresia unei gândiri politice rudimentare și inactuale”.
La sfârșit, dă un citat semnificativ, în deplină concordanță cu problematica abordată, din romanul „Să nu mori înainte de moarte”, al renumitului scriitor rus Evgheni Evtușenko, referitor la „aerul patriei ce ți se dă o singură dată și care nu poate fi înlocuită cu nimic”. Entuziasmat, dl Ștefănescu scrie că, atunci când va găsi într-o carte a unui scriitor român de azi „o asemenea frază răscolitoare”, va celebra, în sinea sa, renașterea literaturii române.
Noi însă ne luăm îngăduința de a nu-l crede și considerăm că, dacă marele Evgheni Evtușenko ar fi român, dl Alex Ștefănescu ar trece nepăsător peste fraza aceea răscolitoare, fie și numai pentru că acesta a scris și poezia „Carnetul de partid” („Un Lenin multiplicat în milioane de chipuri/sînt comuniștii pășind pe pământ”) în care îl preamărește pe acela pentru care.../ carnet înseamnă a doua lui inimă/ iar inima-i al doilea carnet de partid. Alt motiv pentru care nu-l credem ține de obiceiul unor critici români de a lăuda sau, după caz, de a denigra opere și autori după unicul criteriu de „aderență necondiționată la un grup de prestigiu”.
Ni se pare că de această meteahnă suferă dl A. Ștefănescu în articolul „Exegeza numărului 600” (R.l. nr. 16, 22. 04. 2011, p. 5) în care, după ce afirmă că Horia –Roman Patapievici „ori de câte ori a pătruns în spațiul literaturii, a făcut câte o eroare...”, nu-l judecă aspru pentru afirmații „greu de acceptat” (ca pe C. Preda), ci îi gâdilă orgoliul de „filosof cu pregătire de fizician” care „și-a pus un papion și s-a instalat în prim-planul culturii noastre de azi”.
În loc să-l îndemne să-și mobilizeze „extraordinara inteligență” spre a descoperi prin ce este actuală opera lui Eminescu azi, era mai bine să-i pună în față cărțile ultimului mare eminescolog – Ioana Em. Petrescu, dându-i astfel ocazia unui „pelerinaj spre patria spiritului” și posibilitatea de a găsi, bine definit, „spiritul Patriei”.
Regretăm sincer că dl Alex Ștefănescu, în acest din urmă articol, s-a dovedit incapabil de a fi el însuși, chiar atunci când este vorba de Eminescu. Dar ... așa-i cu principiile... Cine le predică nu le practică. (Al. Serpens)

Trimite email
miercuri, 8 aprilie 2026 la 18:52:26 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Noul preşedinte al Academiei

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat marţi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate...
Citeşte mai multe la rubrica ŞTIRI
Prima coloană din stânga
Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...