Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Criticul și noii comisari culturali

Controverse

Criticul și noii comisari culturali

„Eminescu este pedepsit post – mortem, pentru că și-a iubit țara”.
Fraza de mai sus a fost extrasă din articolul „Iubire și pedeapsă”, scris de dl Alex Ștefănescu și publicat în R.l. nr. 14 din 8. 04. 2011, p. 5.

Criticul observă că, în România, s-a ajuns la situația absurdă în care un român care își iubește țara nu-și poate exprima acest sentiment decât pe ascuns deoarece „... este aproape sigur că va fi acuzat de naționalism și blamat”. Paradoxul, afirmă mai departe autorul, funcționează și invers. „Dacă un român vorbește cu dispreț despre poporul român, toți cei din jurul lui îl aprobă cu entuziasm sau tac”.
Fixându-și stăruitor privirea asupra creației literare, dl Alex Ștefănescu ajunge la concluzia că „Intelectuali de elită de azi sunt incapabili să citească literatura corect” și, cu ironia ce-l caracterizează, îi reproșează lui Cristian Preda („cu ale lui coronițe de școlar silitor puse una peste alta”) că n-a reușit să vadă în publicistica lui Eminescu „(...) decât expresia unei gândiri politice rudimentare și inactuale”.
La sfârșit, dă un citat semnificativ, în deplină concordanță cu problematica abordată, din romanul „Să nu mori înainte de moarte”, al renumitului scriitor rus Evgheni Evtușenko, referitor la „aerul patriei ce ți se dă o singură dată și care nu poate fi înlocuită cu nimic”. Entuziasmat, dl Ștefănescu scrie că, atunci când va găsi într-o carte a unui scriitor român de azi „o asemenea frază răscolitoare”, va celebra, în sinea sa, renașterea literaturii române.
Noi însă ne luăm îngăduința de a nu-l crede și considerăm că, dacă marele Evgheni Evtușenko ar fi român, dl Alex Ștefănescu ar trece nepăsător peste fraza aceea răscolitoare, fie și numai pentru că acesta a scris și poezia „Carnetul de partid” („Un Lenin multiplicat în milioane de chipuri/sînt comuniștii pășind pe pământ”) în care îl preamărește pe acela pentru care.../ carnet înseamnă a doua lui inimă/ iar inima-i al doilea carnet de partid. Alt motiv pentru care nu-l credem ține de obiceiul unor critici români de a lăuda sau, după caz, de a denigra opere și autori după unicul criteriu de „aderență necondiționată la un grup de prestigiu”.
Ni se pare că de această meteahnă suferă dl A. Ștefănescu în articolul „Exegeza numărului 600” (R.l. nr. 16, 22. 04. 2011, p. 5) în care, după ce afirmă că Horia –Roman Patapievici „ori de câte ori a pătruns în spațiul literaturii, a făcut câte o eroare...”, nu-l judecă aspru pentru afirmații „greu de acceptat” (ca pe C. Preda), ci îi gâdilă orgoliul de „filosof cu pregătire de fizician” care „și-a pus un papion și s-a instalat în prim-planul culturii noastre de azi”.
În loc să-l îndemne să-și mobilizeze „extraordinara inteligență” spre a descoperi prin ce este actuală opera lui Eminescu azi, era mai bine să-i pună în față cărțile ultimului mare eminescolog – Ioana Em. Petrescu, dându-i astfel ocazia unui „pelerinaj spre patria spiritului” și posibilitatea de a găsi, bine definit, „spiritul Patriei”.
Regretăm sincer că dl Alex Ștefănescu, în acest din urmă articol, s-a dovedit incapabil de a fi el însuși, chiar atunci când este vorba de Eminescu. Dar ... așa-i cu principiile... Cine le predică nu le practică. (Al. Serpens)
Trimite email
joi, 1 ianuarie 2026 la 18:52:07 Ora standard a Europei de Est