Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Criticul și noii comisari culturali

Controverse

Criticul și noii comisari culturali

„Eminescu este pedepsit post – mortem, pentru că și-a iubit țara”.
Fraza de mai sus a fost extrasă din articolul „Iubire și pedeapsă”, scris de dl Alex Ștefănescu și publicat în R.l. nr. 14 din 8. 04. 2011, p. 5.

Criticul observă că, în România, s-a ajuns la situația absurdă în care un român care își iubește țara nu-și poate exprima acest sentiment decât pe ascuns deoarece „... este aproape sigur că va fi acuzat de naționalism și blamat”. Paradoxul, afirmă mai departe autorul, funcționează și invers. „Dacă un român vorbește cu dispreț despre poporul român, toți cei din jurul lui îl aprobă cu entuziasm sau tac”.
Fixându-și stăruitor privirea asupra creației literare, dl Alex Ștefănescu ajunge la concluzia că „Intelectuali de elită de azi sunt incapabili să citească literatura corect” și, cu ironia ce-l caracterizează, îi reproșează lui Cristian Preda („cu ale lui coronițe de școlar silitor puse una peste alta”) că n-a reușit să vadă în publicistica lui Eminescu „(...) decât expresia unei gândiri politice rudimentare și inactuale”.
La sfârșit, dă un citat semnificativ, în deplină concordanță cu problematica abordată, din romanul „Să nu mori înainte de moarte”, al renumitului scriitor rus Evgheni Evtușenko, referitor la „aerul patriei ce ți se dă o singură dată și care nu poate fi înlocuită cu nimic”. Entuziasmat, dl Ștefănescu scrie că, atunci când va găsi într-o carte a unui scriitor român de azi „o asemenea frază răscolitoare”, va celebra, în sinea sa, renașterea literaturii române.
Noi însă ne luăm îngăduința de a nu-l crede și considerăm că, dacă marele Evgheni Evtușenko ar fi român, dl Alex Ștefănescu ar trece nepăsător peste fraza aceea răscolitoare, fie și numai pentru că acesta a scris și poezia „Carnetul de partid” („Un Lenin multiplicat în milioane de chipuri/sînt comuniștii pășind pe pământ”) în care îl preamărește pe acela pentru care.../ carnet înseamnă a doua lui inimă/ iar inima-i al doilea carnet de partid. Alt motiv pentru care nu-l credem ține de obiceiul unor critici români de a lăuda sau, după caz, de a denigra opere și autori după unicul criteriu de „aderență necondiționată la un grup de prestigiu”.
Ni se pare că de această meteahnă suferă dl A. Ștefănescu în articolul „Exegeza numărului 600” (R.l. nr. 16, 22. 04. 2011, p. 5) în care, după ce afirmă că Horia –Roman Patapievici „ori de câte ori a pătruns în spațiul literaturii, a făcut câte o eroare...”, nu-l judecă aspru pentru afirmații „greu de acceptat” (ca pe C. Preda), ci îi gâdilă orgoliul de „filosof cu pregătire de fizician” care „și-a pus un papion și s-a instalat în prim-planul culturii noastre de azi”.
În loc să-l îndemne să-și mobilizeze „extraordinara inteligență” spre a descoperi prin ce este actuală opera lui Eminescu azi, era mai bine să-i pună în față cărțile ultimului mare eminescolog – Ioana Em. Petrescu, dându-i astfel ocazia unui „pelerinaj spre patria spiritului” și posibilitatea de a găsi, bine definit, „spiritul Patriei”.
Regretăm sincer că dl Alex Ștefănescu, în acest din urmă articol, s-a dovedit incapabil de a fi el însuși, chiar atunci când este vorba de Eminescu. Dar ... așa-i cu principiile... Cine le predică nu le practică. (Al. Serpens)

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 19:18:54 Ora standard a Europei de Est