Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Criticul și noii comisari culturali

Controverse

Criticul și noii comisari culturali

„Eminescu este pedepsit post – mortem, pentru că și-a iubit țara”.
Fraza de mai sus a fost extrasă din articolul „Iubire și pedeapsă”, scris de dl Alex Ștefănescu și publicat în R.l. nr. 14 din 8. 04. 2011, p. 5.

Criticul observă că, în România, s-a ajuns la situația absurdă în care un român care își iubește țara nu-și poate exprima acest sentiment decât pe ascuns deoarece „... este aproape sigur că va fi acuzat de naționalism și blamat”. Paradoxul, afirmă mai departe autorul, funcționează și invers. „Dacă un român vorbește cu dispreț despre poporul român, toți cei din jurul lui îl aprobă cu entuziasm sau tac”.
Fixându-și stăruitor privirea asupra creației literare, dl Alex Ștefănescu ajunge la concluzia că „Intelectuali de elită de azi sunt incapabili să citească literatura corect” și, cu ironia ce-l caracterizează, îi reproșează lui Cristian Preda („cu ale lui coronițe de școlar silitor puse una peste alta”) că n-a reușit să vadă în publicistica lui Eminescu „(...) decât expresia unei gândiri politice rudimentare și inactuale”.
La sfârșit, dă un citat semnificativ, în deplină concordanță cu problematica abordată, din romanul „Să nu mori înainte de moarte”, al renumitului scriitor rus Evgheni Evtușenko, referitor la „aerul patriei ce ți se dă o singură dată și care nu poate fi înlocuită cu nimic”. Entuziasmat, dl Ștefănescu scrie că, atunci când va găsi într-o carte a unui scriitor român de azi „o asemenea frază răscolitoare”, va celebra, în sinea sa, renașterea literaturii române.
Noi însă ne luăm îngăduința de a nu-l crede și considerăm că, dacă marele Evgheni Evtușenko ar fi român, dl Alex Ștefănescu ar trece nepăsător peste fraza aceea răscolitoare, fie și numai pentru că acesta a scris și poezia „Carnetul de partid” („Un Lenin multiplicat în milioane de chipuri/sînt comuniștii pășind pe pământ”) în care îl preamărește pe acela pentru care.../ carnet înseamnă a doua lui inimă/ iar inima-i al doilea carnet de partid. Alt motiv pentru care nu-l credem ține de obiceiul unor critici români de a lăuda sau, după caz, de a denigra opere și autori după unicul criteriu de „aderență necondiționată la un grup de prestigiu”.
Ni se pare că de această meteahnă suferă dl A. Ștefănescu în articolul „Exegeza numărului 600” (R.l. nr. 16, 22. 04. 2011, p. 5) în care, după ce afirmă că Horia –Roman Patapievici „ori de câte ori a pătruns în spațiul literaturii, a făcut câte o eroare...”, nu-l judecă aspru pentru afirmații „greu de acceptat” (ca pe C. Preda), ci îi gâdilă orgoliul de „filosof cu pregătire de fizician” care „și-a pus un papion și s-a instalat în prim-planul culturii noastre de azi”.
În loc să-l îndemne să-și mobilizeze „extraordinara inteligență” spre a descoperi prin ce este actuală opera lui Eminescu azi, era mai bine să-i pună în față cărțile ultimului mare eminescolog – Ioana Em. Petrescu, dându-i astfel ocazia unui „pelerinaj spre patria spiritului” și posibilitatea de a găsi, bine definit, „spiritul Patriei”.
Regretăm sincer că dl Alex Ștefănescu, în acest din urmă articol, s-a dovedit incapabil de a fi el însuși, chiar atunci când este vorba de Eminescu. Dar ... așa-i cu principiile... Cine le predică nu le practică. (Al. Serpens)
Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 20:23:26 Ora standard a Europei de Est