Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Proba A - Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală la limba și literatura română

Examenul de bacalaureat

Proba A - Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală la limba și literatura română

Prima sesiune a examenului de bacalaureat 2011 a început luni, 6 iunie, cu evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală la limba și literatura română (proba A), pentru care au fost rezervate nu mai puțin de trei zile (?!), în intervalul 6-8 iunie.

Această probă este considerată de unii (elevi, dar și de profesori) ca o „floare la ureche” (în sensul că nu trebuie să te fi stresat prea mult în liceu ca să o treci cu bine, ea nefiind o verificare a cunoștințelor de limbă și literatură română, ci doar de comunicare...
Următoarea probă (proba B), cea de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (croată, maghiară, germană, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană...), a fost programată a se desfășura între 8 și 10 iunie.
Subiectele pentru probele de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă, cuprind texte literare și nonliterare, funcționale și nonfuncționale, precum și itemi corespunzători descriptorilor de competențe din programele pentru bacalaureat.
Rezultatul obținut de fiecare candidat la proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă, nu se exprimă prin note sau prin calificativ (admis/respins), ci prin stabilirea nivelului de competență corespunzător grilei aprobate la nivel național (utilizator de nivel mediu; utilizator avansat sau utilizator experimentat).
Marți, la Liceul Teoretic„Lucian Blaga”
La Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Oradea, marți (în cea de-a doua zi de bacalaureat), atmosfera era degajată; candidații erau cât se poate de relaxați și optimiști, iar profesorii examinatori, mulțumiți de răspunsurile primite. La fiecare din cele două comisii, au fost repartizați câte doi profesori examinatori (evaluatori), respectiv: prof. Andreea Pădurean – Anda Ardelean; Ioana Trempe – Claudia Creț. Fiecare din cele 75 de variante de subiecte (pe zi) cuprinde un text literar sau nonliterar și câte două întrebări (pe fiecare bilet). Prima întrebare cuprinde trei chestiuni legate de textul dat, referitoare la situația de comunicare și stilul funcțional; răspunsul la cea de-a doua întrebare presupune exprimarea nuanțată a unei opinii personale despre o problemă ridicată de text (influența cărților asupra vieții; influența sportului; influența TV asupra formării intelectuale a tinerilor; opinia despre fericire...).
Andreea și Narcisa (două dintre candidatele care au susținut proba A cu o zi înainte) s-au arătat încântate de rezultatele obținute și încrezătoare în victoria finală. (Ov. D.)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Proba A - Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală la limba și literatura română. 

Trimite email
luni, 16 noiembrie 2026 la 00:13:08 Ora standard a Europei de Est