Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Mihai Șora – „Trăim în iluzia politică a independențelor politice”

„Un filosof printre poeți”

Mihai Șora – „Trăim în iluzia politică a independențelor politice”

Fundația Academia Civică ne-a facilitat, vineri seara (30 septembrie 2011), întâlnirea cu filosoful, cărturarul Mihai Șora, „un spirit viu” la cei 95 de ani, după cum aprecia dintru început redactorul - șef al revistei „Familia”, dl Ioan Moldovan, în prezentarea reperelor din „biografia exemplară” a filosofului.

Privind în sala mare a Primăriei spre masa ovală plină cu poeți și alți invitați din țară, veniți la cea de-a 21 ediție a Zilelor revistei „Familia”, redactorul-șef a ținut să „clasifice” astfel momentul și cadrul: „un filosof printre poeți”.
Fostul ministru al Învățământului, până la mineriadă, invitatul de onoare al Academiei Civice Bihor a început a  mărturisi dintru început că se simte copleșit și că ar dori să fie întrebat și pus pe gânduri. „Toate lucrurile m-au pus pe gânduri să le descopăr rostul sau lipsa de rost. Aș vrea să mi se pună întrebări care să iște în mine întrebări...”
„Vreau o viziune pesimistă, ne-am săturat de optimism. Să ne dați un optimism filtrat printr-un pesimism atroce”, a prins să vină prima chestiune din sală.
„Pesimismul atroce nu face parte din ființa mea. Să rămânem oameni de dialog. Sunt unele praguri greu de trecut, dar avem valori de mare altitudine...”
*Dacă o să pice America, ce șanse avem? Cum e posibil un dialog între eu și tu dacă se impune ceva? Fiind la Paris, ați presimțit că se va prăbuși Franța? au venit întrebările în valuri, iar filosoful răspundea ca un ... filosof, fără a convinge și a lămuri lucrurile, lăsându-le, adesea, pe seama intuiției și imaginației auditoriului.
„Trebuie să existe o vigilență politică. Dialogul este un leac.”
Raportul filosofului cu puterea?
„Puterea actuală stă oarecum sub semnul întrebării, dacă merită sau nu o încredere totală în ea. Puterea are combinațiile ei. Sunt interese de altă natură. Ochii deschiși și urechile atente să nu ne lăsăm mânați de la spate ca o turmă”.
Fiindcă a trăit la Paris alături de Cioran, Eliade, Noica și Nae Ionescu, întrebările au fost îndreptate și în această direcție, dar răspunsurile nu au lăsat loc de „conspirații”, filosoful mulțumindu-se să-i caracterizeze: „Cioran – un om minunat, inimă mare, de o bunătate extraordinară, de o mare deschidere omenească...” „Nae Ionescu – un mare profesor, deschis spre tineri...”
Comentând un citat lansat din public, filosoful a avut o revelație și un moment de înălțare: „Suntem noi la înălțimea care ni s-a dat? Nu suntem la înălțimea a câtă dragoste ne-a arătat Dumnezeu făcându-ne. Nu ne gândim la El. Fiecare din noi avem un nivel de sus, dar nu ne ridicăm la nivelul de sus.”
La întrebarea dacă Noica, Cioran și Eliade au fost legionari, dl Mihai Șora a refuzat să fie tranșant să răspundă cu „da” sau „ba”, a scăldat-o ca și cum nu ar fi înțeles întrebarea. Săgețile au venit și din Est și din Vest, iar răspunsurile au plutit deasupra nivelului mării, filosoful concluzionând: „Trăim în iluzia politică a independențelor politice. Europa nu a intrat în dialog cultural!”
La finalul conferinței, redactorul-șef avea să conchidă: „Domnia sa (Mihai Șora) este deschis la dialog și nu obosește!” (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Mihai Șora – „Trăim în iluzia politică a independențelor politice”.

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 15:58:19 Ora de vară a Europei de Est