Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Marx este un câine mort?

Controverse

Marx este un câine mort?

În România literară (nr. 37, 16.09.2011, p.9), dl Sorin Lavric publică o cronică a ideilor la volumul „Maeștri și discipoli”, de George Steiner, intelectualul de excepție, specializat deopotrivă în critica literară, în analiza fenomenului lingvistic și în teoria și istoria culturii, motiv pentru care unii l-au comparat cu M. de Montaigne și Erasmus din Rotterdam.

Două lucruri îl surprind pe autorul cronicii în volumul amintit, dar este de-a binelea revoltat de „zvîcnirile ideologice ale lui Steiner: simpatia înmuiată, de-a dreptul indulgentă, față de Marx, al cărui nume nu are cum sta într-o istorie a filosofiei nici măcar la rubrica rateuri de propagandă...”
Să observăm întâi că afirmația categorică, lipsită de orice urmă de îndoială, a dlui S. Lavric se întemeiază pe același „ghem de obsesii ideologice” de care îl învinuiește pe G. Steiner.
E de remarcat apoi că, în ultima vreme, există voci precum cea a dlui Ion Ianoși, autorul cărții „Karl Marx în 1234 de fragmente”, care afirmă că Marx trebuie mai întâi citit și pe urmă supus criticii, însă nicidecum oprobriului.
În măsura în care această critică poate fi susținută, Marx n-ar trebui să fie tratat ca un câine mort, conchide dl I. Ianoși („câine mort” este o formulă din Vechiul Testament, devenită o sintagmă infamantă aplicată lui Spinoza, apoi lui Hegel și la urmă și lui Marx).
În opinia dlui Adrian Mihalache, Marx este extraordinar de actual căci în „Manuscrisele economico-filosofice” găsim o cheie pentru a înțelege ce se întâmplă astăzi, când câștigăm bani vorbind, și nu muncind: „Acolo se spune că va veni curând vremea în care sursa bogăției nu va mai fi munca și nici proprietatea, ci intelectul general”.
Dl Adrian – Paul Iliescu susține că, de la Marx, individualismul contemporan a preluat ideea că statul este totdeauna acaparat de grupuri de putere, și, deci despre Marx s-ar putea discuta ca despre un co-fondator al mentalităților liberale contemporane. Potrivit moralei liberale, statul trebuie minimalizat până în punctul din care să nu se mai poată ocupa de o fericire „schițată și impusă de un anumit grup de putere.”
Desigur dl M. Mihăieș blamează astfel de abordări, afirmând categoric că, astăzi, cine-l citește pe Marx e un prost. Oare l-a citit spre a-l putea defăima în cunoștință de cauză? (Al. Serpens)
Trimite email
sâmbătă, 8 august 2026 la 09:53:14 Ora de vară a Europei de Est