Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Lansare de carte - „Pasul și ceasul…”

Vineri, la sala multifuncțională din Cetatea Oradea

Lansare de carte - „Pasul și ceasul…”

Primăria Oradea, Editura Duran’s și dr. Dumitru Sim au pus la cale vineri, 9 noiembrie 2007, în Grota Roșie (sala multifuncțională) din Cetatea Oradea, lansarea cărții Pasul și Ceasul. Aspecte ale percepției spațiului și timpului în comunitățile rurale din Crișana secolelor XVIII-XIX.

La lansarea cărții au participat personalități ale culturii locale, universitari și istorici.
Cartea  - "Pasul și Ceasul. Aspecte ale percepției spațiului și timpului în comunitățile rurale din Crișana secolelor XVIII-XIX” - este rezultatul unei munci extinse pe parcursul mai multor ani de pregătire doctorală, constituindu-se de fapt și de drept în prima teză de doctorat susținută la Facultatea de Istorie – Geografie din cadrul Universității Oradea, și a prins contur în forma tipărită în urma adjudecării unui proiect nerambursabil pe domeniul cultură lansat de către Primăria Oradea și câștigat de către autorul cărții.
Cartea se înscrie din punct de vedere ideatic istoriei mentalităților și imaginarului social, antropologiei istorice, aducând cu sine o perspectivă novatoare asupra unor dimensiuni fundamentale ale existenței umane de ieri si de astăzi, Spațiul și Timpul.
 „Cartea propusă de colegul Dumitru Sim materializează editorial prima teză de doctorat în istorie susținută la Universitatea din Oradea.- scrie Barbu Ștegfănescu, în prefața cărții. Ea se circumscrie tematic realităților istorice ale lumii rurale din părțile de vest ale României de astăzi și perioadei de timp de la începuturile modernității românești, în care tensiunea dintre tradiția, conservatorismul, proprii unei societăți preponderent țărănești, și inovațiile propuse de spiritul vremii, de politica de recuperare a Imperiului habsburgic, devine tot mai evidentă. Aparent, o lume previzibilă în reacțiile și raportările sale, societatea țărănească din spațiul vest transilvan devine, în realitate, una amalgamată, în care ancestralul face loc - nu fără rezistență -, unor elemente ale modernității ce se insinuează, cu poticnelile de rigoare, vieții comunităților, fără a afecta decisiv fondul ei tradițional. Este, credem, esența discursului lucrării de față, exemplificat printr-o problematică de antropologie istorică: percepția timpului și spațiului.
O amplă și avizată discuție asupra apariției și evoluției paradigmei Analelor și a rolului pe care istoria mentalităților îl ocupă în cadrul său pune în evidență un autor bine informat și familiarizat cu modul de a privi și a scrie istoria al reprezentanților unei școli ce și-a probat caracterul novator, în măsură să reînnoiască discursul istoric, dar și propria putere de regenerare care a făcut ca previziunile scepticilor, ce-i anunță, de decenii, dispariția, să nu se confirme până astăzi. Trecând în revistă contribuțiile românești în spiritul Noii Istoriografii, autorul constată desincronizările, caracterul periferic al abordărilor înainte de 1989, păstrarea unei poziții de arriere-plan și în ultimul deceniu și jumătate, în ciuda înmulțirii preocupărilor, a accesului la informație și, evident, a profitului incontestabil pe care cunoașterea istorică de la noi l-ar putea avea în multiple planuri. Caută, apoi, și stabilește locul pe care problematica timpului și spațiului ca dimensiune istorică îl ocupă în cadrul curentului amintit, fixează dimensiunea calitativă a celor două modalități „de ipostaziere a existenței umane”, în raport cu punctele de vedere ale altor discipline preocupate, cu precădere de cantitativ, insistând asupra caracterului revoluționar al cunoscutei grile braudeliene, care,  „a pus capăt restituțiilor istorice bazate pe ideea omogenității și linearității  timpului”. Pune corect în evidență nuanțările datorate lui Fernand Braudel și Emmanuel Le Roy Ladurie asupra legăturilor multiple ale omului cu spațiul, precum și beneficiile pe care istoria geografică a știut să le scoată din aplicarea metodelor statistice, din ceea ce Chaunu numea „istoria serială”.
Asemenea istoricilor de la Annales, Dumitru Sim nu privește spațiul doar din perspectivă geografică, insistând cu deosebire asupra  dimensiunii sale sociale. Distinge spațiul privat de cel public, primul definit  „prin prisma subiectivității”, în cadrul său delimitând decupaje după gradul de intimitate pe care-l presupun: casa, privatul lărgit (al vecinătății, privatul comunitar, al „țării”); spațiul public este exemplificat, la nivelul lumii rurale, prin locurile de maximă sociabilitate; analizează componentele spațiale prin prisma dihotomiilor masculin-feminin, real-imaginar…” (scrie Barbu Ștefănescu în prefața cărții)

Trimite email
joi, 19 noiembrie 2026 la 07:34:25 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Joi, ne (în)cântă MIRA!

Vă invităm la Hard Rock Cafe, București,
 joi, 19 noiembrie 2026, începând cu ora 21.00,
la un concert extraordinar cu Mira!
Copiii sub 7 ani au intrarea liberă.
Biletele se găsesc în format electronic pe www.iabilet.ro și în magazinele Flanco, Muzica și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, Paypal, carduri de tichete culturale, pe factură la Vodafone sau Orange.