Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Mușcați de invidie

Controverse

Mușcați de invidie

Într-o anchetă realizată de N. Mecu în Revista de Istorie și Teorie Literară nr. 1-2 ianuarie - iunie 1989 cu titlul „Semnificații contemporane ale operei eminesciene” citim, printre altele, răspunsul Ioanei M. Petrescu și pe cel al lui Gheorghe Grigurcu.

I. M. Petrescu scria că actualitatea operei lui Eminescu nu e pusă sub semnul întrebării, afirmând: „Cel mai serios argument în acest sens mi se pare a fi asimilarea „vocii” eminesciene ca termen prim al unui dialog, în ceea ce, pentru mine, reprezintă marea creație poetică a secolului nostru: opera lui Nichita Stănescu”.
 Problema influenței lui Eminescu asupra scriitorilor contemporani este văzută de G. Grigurcu astfel: „...O infuzare mai discretă și, în același timp, mai substanțială în structuri artisticește personalizate, viabile” căutată doar „în mecanismul unor autori reprezentativi”. Sunt înșiruiți, cu demonstrația de rigoare, mai mulți poeți: M.Ivănescu, C. Ivănescu, E. Brumaru, T. Pîcă, D. Turcea etc.
 Niciun cuvânt, evident, despre N. Stănescu.
 Anii au trecut, a venit gălăgioasa cruciadă a revizuirilor cu tentă nihilistă, din care N. Stănescu a ieșit ușor „atins”, dar întărit. Interesul pentru creația sa n-a dispărut în ciuda poftei demolatoare a unor adversari stăruitori și nici poeții propuși ca posibili rivali n-au reușit să-l coboare din vârful ierarhiei.
 Discuțiile aprinse purtate în cazul N. Stănescu au stârnit reacții furibunde. C.T. Popescu spunea că volumele lui N.S. ar trebui „arse”, iar G.Grigurcu se arată deranjat de „prea mult Nichita”, afirmând că se poate vorbi de un „postament oficial al nichitismului”, faima poetului fiind, în opinia sa, „opera” regimului.
În interviul realizat de Paul Aretzu în R. l. nr 15 din 15. 04. 2011, G. Grigurcu nu uită să pomenească iar de „gloria mult prea dilatată” a unor poeți și afirmă că azi către figura lui Nichita Stănescu se îndreaptă tot mai des semne de întrebare”. Evenimentele din viața literară îl contrazic categoric. În Tribuna nr.211 din 2011 Ion Pop, autorul cărții „Poezia unei generații” (Dacia, 1973) scrie articolul, „O recitire: Oase plângând” continuând exegeza poeziei stănesciene. Antologia alcătuită de I. Mircea și studiul său critic au făcut să se vorbească de „un tratament editorial adecvat”.
 La Editura Curtea veche, în 2010, Daniel - Cristea Enache a publicat „Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu”. Analizând cartea, A. Patras vorbea despre „sfiala admirativă pe care criticul autentic, oricât de grozav și deștept ar fi, nu încetează s-o aibă față de marea literatura”.
 Mai e nevoie oare să amintim de Adam Puslojic care se lupta din răsputeri să apere memoria marelui său prieten și care se considera  „Clopotul Nichita?”. La rândul său A.D. Rachieru observă că „Nichita Stănescu a promovat un modernism radical și a provocat un mit...”. Este de părere totodată că dușmanii statornici ai poetului sunt „mușcați de invidie”. (Al. Serpens)

Trimite email
miercuri, 20 mai 2026 la 10:46:10 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București