Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Mușcați de invidie

Controverse

Mușcați de invidie

Într-o anchetă realizată de N. Mecu în Revista de Istorie și Teorie Literară nr. 1-2 ianuarie - iunie 1989 cu titlul „Semnificații contemporane ale operei eminesciene” citim, printre altele, răspunsul Ioanei M. Petrescu și pe cel al lui Gheorghe Grigurcu.

I. M. Petrescu scria că actualitatea operei lui Eminescu nu e pusă sub semnul întrebării, afirmând: „Cel mai serios argument în acest sens mi se pare a fi asimilarea „vocii” eminesciene ca termen prim al unui dialog, în ceea ce, pentru mine, reprezintă marea creație poetică a secolului nostru: opera lui Nichita Stănescu”.
 Problema influenței lui Eminescu asupra scriitorilor contemporani este văzută de G. Grigurcu astfel: „...O infuzare mai discretă și, în același timp, mai substanțială în structuri artisticește personalizate, viabile” căutată doar „în mecanismul unor autori reprezentativi”. Sunt înșiruiți, cu demonstrația de rigoare, mai mulți poeți: M.Ivănescu, C. Ivănescu, E. Brumaru, T. Pîcă, D. Turcea etc.
 Niciun cuvânt, evident, despre N. Stănescu.
 Anii au trecut, a venit gălăgioasa cruciadă a revizuirilor cu tentă nihilistă, din care N. Stănescu a ieșit ușor „atins”, dar întărit. Interesul pentru creația sa n-a dispărut în ciuda poftei demolatoare a unor adversari stăruitori și nici poeții propuși ca posibili rivali n-au reușit să-l coboare din vârful ierarhiei.
 Discuțiile aprinse purtate în cazul N. Stănescu au stârnit reacții furibunde. C.T. Popescu spunea că volumele lui N.S. ar trebui „arse”, iar G.Grigurcu se arată deranjat de „prea mult Nichita”, afirmând că se poate vorbi de un „postament oficial al nichitismului”, faima poetului fiind, în opinia sa, „opera” regimului.
În interviul realizat de Paul Aretzu în R. l. nr 15 din 15. 04. 2011, G. Grigurcu nu uită să pomenească iar de „gloria mult prea dilatată” a unor poeți și afirmă că azi către figura lui Nichita Stănescu se îndreaptă tot mai des semne de întrebare”. Evenimentele din viața literară îl contrazic categoric. În Tribuna nr.211 din 2011 Ion Pop, autorul cărții „Poezia unei generații” (Dacia, 1973) scrie articolul, „O recitire: Oase plângând” continuând exegeza poeziei stănesciene. Antologia alcătuită de I. Mircea și studiul său critic au făcut să se vorbească de „un tratament editorial adecvat”.
 La Editura Curtea veche, în 2010, Daniel - Cristea Enache a publicat „Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu”. Analizând cartea, A. Patras vorbea despre „sfiala admirativă pe care criticul autentic, oricât de grozav și deștept ar fi, nu încetează s-o aibă față de marea literatura”.
 Mai e nevoie oare să amintim de Adam Puslojic care se lupta din răsputeri să apere memoria marelui său prieten și care se considera  „Clopotul Nichita?”. La rândul său A.D. Rachieru observă că „Nichita Stănescu a promovat un modernism radical și a provocat un mit...”. Este de părere totodată că dușmanii statornici ai poetului sunt „mușcați de invidie”. (Al. Serpens)
Trimite email
duminică, 21 decembrie 2025 la 06:37:02 Ora standard a Europei de Est