Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Ziua Mondială a Zonelor Umede la Eco Școala „Avram Iancu”

Joi, 2 februarie

Ziua Mondială a Zonelor Umede la Eco Școala „Avram Iancu”

Data de 2 februarie a fiecărui an, reprezintă Ziua Mondială a Zonelor Umede desemnată pentru a marca semnarea Convenției asupra Zonelor Umede, pe 2 februarie 1971, în orașul iranian Ramsar de pe coasta Mării Caspice.

 Ziua Mondială a Zonelor Umede a fost celebrată pentru prima dată în 1997 și de atunci în fiecare an, agențiile guvernamentale, organizațiile non-guvernamentale și grupurile sociale de la toate nivelele comunității au beneficiat de avantajul de a întreprinde acțiuni cu scopul de a conștientiza publicul larg asupra valorilor și beneficiilor zonelor umede și a Convenției Ramsar. Convenția este ratificată de România prin Legea nr. 5/1991 și este un tratat internațional de conservare și utilizare durabilă a zonelor umede prin care statele semnatare recunosc importanța ecologică, precum și valoarea economică, culturală, științifică și recreațională a acestora. Scopul semnării Convenției este ocrotirea unuia dintre cele mai productive și semnificative, dar încă periclitate ecosisteme: zonele umede.
Tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede pentru 2012 este zonele umede și turismul și este legată de tema pentru următoarea reuniune a Conferinței părților, COP11: Zone umede, Turism si recreere, care va avea loc în luna iulie 2012, la București.
Prin zone umede se înțelege întinderile de bălți, mlaștini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește 6 m;
Importanța acestor zone umede este dată de: controlul inundațiilor; aprovizionarea stratului subteran de apă; stabilizarea țărmurilor și protecție împotriva furtunilor; retenția nutrienților și sedimentelor; atenuarea schimbărilor climatice; purificarea apei; menținerea biodiversității (reprezintă refugii pentru numeroase specii de plante care găsesc numai în astfel de locuri condiții optime de supraviețuire și dezvoltare).
Zonele umede se constituie ca resurse de mare valoare economică, naturală, științifică, recreativă; reprezintă refugii pentru numeroase specii de animale acvatice și semiacvatice, jucând astfel un rol în menținerea biodiversității;oferă resursele vegetale, stocuri de pești, fauna de interes cinegetic; permit practicarea agroturismului.
Dintre speciile de păsări și mamifere cu valoare deosebită sub aspect economic vânătoresc din aceste zone amintim: fazanul, turturica, potârnichea, prepelița, vulpea, jderul de copac, căpriorul, mistrețul și iepurele. Dintre speciile de pești amfibieni amintim: crapul, plătica, somnul, mreana, știuca, cega etc.
Județul Bihor are un patrimoniu natural deosebit de valoros care cuprinde 64 de arii naturale protejate și 36 de tipuri de habitate din care opt tipuri prioritare. O mare parte din acestea prezintă în componența lor zone umede, având un regim special de conservare și ocrotire; adăpostesc specii de floră și faună protejate, mai ales specii de păsări ocrotite (în județ s-a identificat un număr de 347 de specii de păsări din care 132 specii la iazurile biologice ale Stației de Epurare Oradea și 215 specii în Rezervația Naturală Pădurea Rădvani și heleșteele din comuna Cefa); dețin un rol foarte important în cadrul culoarului de migrație est european.
Drumeție la Rezervația 1 Mai și Pădurea Rădvani
Acestea au fost câteva dintre informațiile pe care le-au aflat joi (2 februarie 2012) elevii claselor a II-a C (prof. Cîrciumaru Stelieana) și a III-a C (prof. Toader Monica) de la Eco Școala „Avram Iancu”, Oradea. Consilierul educativ, dna prof. Felicia Goina, le-a prezentat copiilor (pe-nțelesul lor), printr-un dialog însoțit de un material ppt cu imagini sugestive, semnificația zilei de 2 februarie. Micii ecologiști au tras concluzia că noi, orădenii, trebuie să ne mândrim deoarece în apropierea orașului avem una din cele mai frumoase rezervații și anume Rezervația de la 1 Mai unde putem întâlni nufărul termal, roșioara lui Racoviță și melcul melanopsis.
 După prezentarea informațiilor, elevii celor două clase, îndrumați de doamnele învățătoare, au trecut la partea practică. Școlarii din a II-a C au colorat, decupat și asamblat o mască sub formă de libelulă, iar cei din a III-a C au colorat, decupat și asamblat o cărticică ce reprezintă o broscuță în mișcare.
În încheierea acestei activități eco, elevii și doamnele învățătoare și-au propus ca la primăvară să facă o drumeție la Rezervația 1 Mai și Pădurea Rădvani ca să admire pe viu cele prezentate. (Dorina T.)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Ziua Mondială a Zonelor Umede la Eco Școala „Avram Iancu”.

Trimite email
sâmbătă, 31 octombrie 2026 la 16:01:59 Ora standard a Europei de Est