Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Cartea I a Codului Civil vorbește despre persoane

Noul Cod Civil (5)

Cartea I a Codului Civil vorbește despre persoane

Persoanele, ca subiect de drept civil, pot fi persoane fizice și persoane juridice.
Persoana fizică este omul, privit individual, ca titular de drepturi și obligații civile.
Persoana juridică este orice formă de organizare sau orice entitate care, fiind constituită în condițiile cerute de lege, este titulară de drepturi și de obligații civile.

Toate persoanele sunt egale în fața legii.
Drepturile și libertățile civile ale persoanelor (fizice sau juridice) sunt ocrotite și garantate de lege, această dispoziție avându-și sorgintea chiar în Constituție.
În ceea ce privește drepturile și libertățile civile, cetățenii străini și apatrizii sunt asimilați, în condițiile legii, cu cetățenii români.
Orice persoană are recunoscută capacitatea civilă, care are două laturi: capacitatea de folosință și capacitatea de exercițiu. Capacitatea de folosință este aptitudinea (posibilitatea) persoanei de a avea drepturi și obligații civile. Capacitatea de exercițiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile, respectiv de a-și exercita singură drepturile și obligațiile civile.
De reținut: nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosință sau lipsit în tot sau în parte, de capacitatea de exercițiu, decât în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege (ex: persoanele bolnave mintal, minorii,  persoanele sancționate cu anumite interdicții etc). Tot astfel, nimeni nu poate renunța, în tot sau în parte, la capacitatea de folosință sau la capacitatea de exercițiu.
Patrimoniul persoanei
Orice persoană fizică sau juridică este titulară a unui patrimoniu, care include toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate în bani și aparțin acesteia. Altfel spus, patrimoniul înseamnă totalitatea drepturilor și obligațiilor acesteia evaluate în bani.
Noul Cod Civil introduce pentru prima dată noțiunea de masă patrimonială. Astfel, patrimoniul unei persoane poate cuprinde mai multe mase patrimoniale, stabilite în condițiile legii, cum ar fi:
Masa patrimonială de afectațiune: este acea parte a patrimoniului care cuprinde bunurile afectate exercitării unei profesii autorizate (ex: bunurile necesare exercitării profesiei de avocat)
Masa patrimonială fiduciară: este acea diviziune a patrimoniului care cuprinde bunuri ori alte drepturi patrimoniale transferate de către titularul patrimoniului (constituitor) către unul sau mai mulți fiduciari (împuterniciți-reprezentați) care le exercită într-un scop prestabilit.
Alte mase patrimoniale determinate potrivit legii (numai legea poate determina o masă patrimonială distinctă).
În toate cazurile, transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta, în cadrul aceluiași patrimoniu, nu constituie o înstrăinare, în sensul trecerii acestor drepturi către o altă persoană.
notar public,
GÂRBA CORNEL

Trimite email
vineri, 6 martie 2026 la 09:58:15 Ora standard a Europei de Est