Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

39 de candidați au luat 42 de note maxime la Evaluarea națională

În opt școli orădene

39 de candidați au luat 42 de note maxime la Evaluarea națională

Astăzi (vineri, 29 iunie 2012), după ora 14.00, am făcut un raid pe la șapte școli orădene să „vânăm” candidații care au obținut note maxime la Evaluarea națională.

La Școala „Dacia” (104 candidați), C. N. „Emanuil Gojdu” (63), „Oltea Doamna” (99), C.N. „Iosif Vulcan” (92), C.N. „M. Eminescu” (32), Școala nr. 11 (126) și Școala nr. 16 (101 candidați), 35 de candidați au obținut 37 de note maxime (la română și matematică; la limba maternă nu am verificat, ne cerem scuze!); doi candidați au încheiat evaluarea cu media generală 10.00 (10 la română și 10 la matematică). Este vorba despre Alexandra Elena Haragoș de la Școala  „Dacia” și Andreea Cristina Spoială de la Școala „Oltea Doamna”.
La Școala cu clasele I-VIII „Dacia”, la română și matematică, s-au obținut 15 note maxime: trei la română – Cîmpan Ioana, Haragoș Alexandra Elena și Ungur Maria; 12 la matematică – Balaj Victor, Bar Bianca Larisa, Cireap Dragoș Gabriel, Florea Lorena Carina, Franțiu Mihai Andrei, Haragoș Alexandra Elena, Ionuț Andreea, Iova Rareș Ionuț, Luca Adina, Pantea Nadina, Pere Carina Rebeca și Prada Alexa Florina.
La Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, s-au înregistrat 10 note maxime: trei la română – Borșa Iu(n)ia Maria, Costa Naomi Larisa și Mercea Alexandru; șapte la mate – Almășan Anton David, Durdeu Denisa Mihaela, Oprea Claudia Anamaria, Pința Titus Octavian, Sas Ciprian Rareș, Simon Teodora și Verdeș Lavinia Ioana.
La Școala cu clasele I-VIII „Oltea Doamna”, patru candidați au obținut cinci note maxime: Spoială Andreea Cristina - la română; Buciuman Mădălina Octavia, Gheorghe Bogdan, Onița Horia Șerban și Spoială Andreea Cristina – la matematică.
La Colegiul Național „Iosif Vulcan”, trei candidați au obținut trei note maxime, toți la matematică – Gheran Alexandra, Maior Georgiana Alexandra și Mintaș George Victor.
La Școala cu clasele I-VIII nr. 11, s-au înregistrat două note maxime: Ujupan Adina Cristina – la română și Tuduce Iulia – la mate.
La Colegiul Național „Mihai Eminescu”, am consemnat un 10 la matematică, obținut de Jurca Eduard.
La Școala cu clasele I-VIII nr. 16, tot o notă maximă: Sarca Andreea Georgiana – la matematică.
La polul opus ne-au întristat notele de 1.00, 1.50, 1.60... Se pare că unii dintre aceștia ba sunt copii cu CES, ba sunt copii veniți din alte țări (din China, spre exemplu...), dar nu numai...
Încă patru candidați și cinci note maxime!
Cu concursul doamnei profesor Ramona Iștoc, aveam să aflăm că și în centrul de examen organizat la Liceul Teologic Baptist „Emanuel” s-au înregistrat cinci note maxime, obținute de: Morar Maximilian (cu două note maxime și media 10), Panea Andreea - 10 la limba română, Bulc Bianca 10 la matematică și Crețu Alexandra 10 la română, după contestații.
Vă mulțumim, doamnă profesor Ramona Iștoc! (Ovidiu DAN) 

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 23:26:45 Ora standard a Europei de Est