Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Profesori și scriitori de raftul întâi

Controverse

Profesori și scriitori de raftul întâi

O lume netrecută prin cărți, nemodelată de litera și spiritul lor, e o lume pierdută, deoarece indiferența (sau și mai rău disprețul) față de carte și școală înseamnă totodată indiferență și dispreț față de om, față de măreția ori tragismul vieții acestuia.

Într-o însemnare a sa, aproape uitatul azi Geo Bogza elogia, în stilul său caracteristic, „din poziția stelei Sirius”,  vocala A, pe care o considera o cucerire a speței umane, „un triumf al geniului și gingășiei sale”. Nenumărate șiruri de oameni din toate colțurile lumii „au știut-o drept cheia cu care se deschide poarta de aur  a poeziei și filosofiei”, notează autorul articolului „Deschid cartea”.
 După cum se știe, asimilarea culturii reprezintă un act individual, dar crearea condițiilor pentru difuzarea ei presupune acțiuni de proporții sociale la care participă factori diverși, dintre ei evidențiindu-se, ca foarte importanți, școala și dascălul.
A fi profesor e o mare satisfacție sufletească
Că școala românească de azi nu merge „ca pe roate” e fapt îndeobște cunoscut, cauzele fiind multiple, evidențiate și ele, dar măsurile eficiente întârzie să apară. În aceste condiții dilematice, deși nesocotit și umilit prin „renumerație mică după buget”, singurul nucleu ordonator și activ rămâne profesorul. A fi profesor e o mare satisfacție sufletească, elevii și studenții văd în el un model de urmat într-o lume gemând de false modele. Societatea de azi nu dă importanța cuvenită drumului până la profesor, drum ce-ar trebui să fie fără umbre și fără ascunzișuri. I se cer multe, chiar foarte multe unui profesor: decență în toate, simț al măsurii, atingerea unui stil propriu în gestică și exprimare, exigență sporită față de el mai întâi și apoi față de cei pe care-i îndrumă. Atenție însă! Profesorul rămâne valoare doar prin întregul său. Fără competență și realizări confirmate în specialitatea sa, el se neagă pe sine însuși.
Acum mai bine de două decenii, într-un număr al României literare, dl Mircea Martin scria un articol în care realiza un empatic portret uman, profesional și moral al profesorului de literatură universală, Edgar Papu. Discipolul observa că profesorului „îi făcea vădită plăcere să țină cursuri, să vorbească tinerilor, să trăiască în fața lor literatura cu o emoție nejucată”. Câtă carte știa E. Papu și câtă nevoie aveam noi de ea în acea vreme de puținătate, exclama M. Martin, adăugând că mentorul lor avea tactul „de-a nu înspăimânta pe nimeni cu erudiția sa”, reușind să transmită și să convingă fără să umilească și fără să descurajeze. Lecția lui era una de fervoare și seninătate.
„Dacă mă gândesc bine, pe mine unul el m-a autorizat să cred și să mă încred în literatură și cultură, să visez pe marginea textelor”, conchide M. Martin.
E de prisos să mai adăugăm că dl M. Martin este, la rândul său, un profesor admirabil, un critic și istoric literar de raftul întâi. (Al. Serpens)    
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 09:30:59 Ora standard a Europei de Est