Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Profesori și scriitori de raftul întâi

Controverse

Profesori și scriitori de raftul întâi

O lume netrecută prin cărți, nemodelată de litera și spiritul lor, e o lume pierdută, deoarece indiferența (sau și mai rău disprețul) față de carte și școală înseamnă totodată indiferență și dispreț față de om, față de măreția ori tragismul vieții acestuia.

Într-o însemnare a sa, aproape uitatul azi Geo Bogza elogia, în stilul său caracteristic, „din poziția stelei Sirius”,  vocala A, pe care o considera o cucerire a speței umane, „un triumf al geniului și gingășiei sale”. Nenumărate șiruri de oameni din toate colțurile lumii „au știut-o drept cheia cu care se deschide poarta de aur  a poeziei și filosofiei”, notează autorul articolului „Deschid cartea”.
 După cum se știe, asimilarea culturii reprezintă un act individual, dar crearea condițiilor pentru difuzarea ei presupune acțiuni de proporții sociale la care participă factori diverși, dintre ei evidențiindu-se, ca foarte importanți, școala și dascălul.
A fi profesor e o mare satisfacție sufletească
Că școala românească de azi nu merge „ca pe roate” e fapt îndeobște cunoscut, cauzele fiind multiple, evidențiate și ele, dar măsurile eficiente întârzie să apară. În aceste condiții dilematice, deși nesocotit și umilit prin „renumerație mică după buget”, singurul nucleu ordonator și activ rămâne profesorul. A fi profesor e o mare satisfacție sufletească, elevii și studenții văd în el un model de urmat într-o lume gemând de false modele. Societatea de azi nu dă importanța cuvenită drumului până la profesor, drum ce-ar trebui să fie fără umbre și fără ascunzișuri. I se cer multe, chiar foarte multe unui profesor: decență în toate, simț al măsurii, atingerea unui stil propriu în gestică și exprimare, exigență sporită față de el mai întâi și apoi față de cei pe care-i îndrumă. Atenție însă! Profesorul rămâne valoare doar prin întregul său. Fără competență și realizări confirmate în specialitatea sa, el se neagă pe sine însuși.
Acum mai bine de două decenii, într-un număr al României literare, dl Mircea Martin scria un articol în care realiza un empatic portret uman, profesional și moral al profesorului de literatură universală, Edgar Papu. Discipolul observa că profesorului „îi făcea vădită plăcere să țină cursuri, să vorbească tinerilor, să trăiască în fața lor literatura cu o emoție nejucată”. Câtă carte știa E. Papu și câtă nevoie aveam noi de ea în acea vreme de puținătate, exclama M. Martin, adăugând că mentorul lor avea tactul „de-a nu înspăimânta pe nimeni cu erudiția sa”, reușind să transmită și să convingă fără să umilească și fără să descurajeze. Lecția lui era una de fervoare și seninătate.
„Dacă mă gândesc bine, pe mine unul el m-a autorizat să cred și să mă încred în literatură și cultură, să visez pe marginea textelor”, conchide M. Martin.
E de prisos să mai adăugăm că dl M. Martin este, la rândul său, un profesor admirabil, un critic și istoric literar de raftul întâi. (Al. Serpens)    

Trimite email
luni, 16 noiembrie 2026 la 03:21:39 Ora standard a Europei de Est