Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Instalat în durată?

Controverse

Instalat în durată?

În nr. 33 al României literare (17. 08. 2012, p. 5), dl Alex Ștefănescu publică „Noi definiții critice”, ultima referindu-se la prof. univ. dr. Dumitru Micu, autor ce a scris peste 35 de cărți (monografii, sinteze, panorame, istorii ale literaturii etc.), peste 100 de prefețe la opere ale unor scriitori clasici și contemporani, iar în ultimii ani a publicat două lucrări memorialistice și un roman.

Să vedem însă cum îl „definește” criticul: „În mod curios și dezamăgitor, tot acest efort a rămas fără ecou în conștiința literară a epocii (...) Dumitru Micu este, pur și simplu, ignorat oricâte lucrări de istorie literară ar publica. Despre Dumitru Micu s-ar putea spune „el vorbește, el aude”. Opera sa (...) nu provoacă dezbateri, nu animă viața literară”.
Afirmațiile de mai sus, aproape izbucniri pamfletare, readuc în memoria cititorului precizarea pe care Mircea Iorgulescu o făcea discutând cartea dlui D. Micu „G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos”: (...) „în critică libertatea este condiția esențială  a obiectivității”. Credincios principiului enunțat, M. Iorgulescu formulează mai multe obiecții la opul analizat, fapt ce nu-l împiedică să vadă în el „un impunător monument consacrat personalității lui G. Călinescu. Cel mai solid și mai complex de până acum”. De un tratament aplicat de Alex Ștefănescu în stilu-i cunoscut, „cu o maliție zadarnică și frivolă” a „beneficiat” și  scriitorul Alexandru Ivasiuc, într-un mai vechi articol apărut în revista Tomis, articol care a provocat o reacție pe măsură a dlui N. Manolescu. Acesta îl acuza de „amusie critică”, observând în același timp, la A. Ștefănescu, „carența totală a gustului pentru latura ideatică a literaturii”.
 Nimeni nu-i poate, firește, refuza criticului dreptul la opinie personală, fie ea și nefavorabilă, după cum nimeni nu-i poate cere să manifeste entuziasm pentru scrierile lui D. Micu, dacă nu e „invadat” de rolul și importanța lor. Felul în care „execută” însă întreaga operă a profesorului, lasă impresia unei opinii preconcepute și provoacă nedumeriri.
Fără ecou în epocă nu puteau rămâne studiile sale, deoarece n-a existat examen de grad sau de licență, din bibliografia cărora scrierile lui D. Micu să nu figureze.
 „Cei care au făcut parte din corpul profesoral al ultimilor cincizeci de ani, indiferent că au lucrat în învățământul mediu sau universitar, au avut în D. Micu și în cărțile sale un aliat de nădejde”, afirma dl. Mircea Popa. Același istoric literar susține că memorialistica profesorului bucureștean „atrage, cucerește, incită prin mulțimea de observații, portrete și evocări de mare interes documentar și psihologic”. (Steaua, nr. 6, 2011)
 Unii cred că dl. Alex Ștefănescu citește foarte multe cărți proaste „care-l abrutizează în postura de critic literar”. ( M. Grosu)
Alții sunt de părere că „negaționistul de serviciu al literaturii române”, cum îl numesc în derâdere, e cuprins de ranchiună. Or, se știe, ranchiuna reprezintă semnalmentele unui sentiment de inferioritate.
 Noi considerăm că, în cazul său, e vorba mai degrabă de o personalitate critică ușor gonflată, care se vede ori se vrea instalată în durată. (Al Serpens)
Trimite email
luni, 22 decembrie 2025 la 00:17:27 Ora standard a Europei de Est