Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Instalat în durată?

Controverse

Instalat în durată?

În nr. 33 al României literare (17. 08. 2012, p. 5), dl Alex Ștefănescu publică „Noi definiții critice”, ultima referindu-se la prof. univ. dr. Dumitru Micu, autor ce a scris peste 35 de cărți (monografii, sinteze, panorame, istorii ale literaturii etc.), peste 100 de prefețe la opere ale unor scriitori clasici și contemporani, iar în ultimii ani a publicat două lucrări memorialistice și un roman.

Să vedem însă cum îl „definește” criticul: „În mod curios și dezamăgitor, tot acest efort a rămas fără ecou în conștiința literară a epocii (...) Dumitru Micu este, pur și simplu, ignorat oricâte lucrări de istorie literară ar publica. Despre Dumitru Micu s-ar putea spune „el vorbește, el aude”. Opera sa (...) nu provoacă dezbateri, nu animă viața literară”.
Afirmațiile de mai sus, aproape izbucniri pamfletare, readuc în memoria cititorului precizarea pe care Mircea Iorgulescu o făcea discutând cartea dlui D. Micu „G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos”: (...) „în critică libertatea este condiția esențială  a obiectivității”. Credincios principiului enunțat, M. Iorgulescu formulează mai multe obiecții la opul analizat, fapt ce nu-l împiedică să vadă în el „un impunător monument consacrat personalității lui G. Călinescu. Cel mai solid și mai complex de până acum”. De un tratament aplicat de Alex Ștefănescu în stilu-i cunoscut, „cu o maliție zadarnică și frivolă” a „beneficiat” și  scriitorul Alexandru Ivasiuc, într-un mai vechi articol apărut în revista Tomis, articol care a provocat o reacție pe măsură a dlui N. Manolescu. Acesta îl acuza de „amusie critică”, observând în același timp, la A. Ștefănescu, „carența totală a gustului pentru latura ideatică a literaturii”.
 Nimeni nu-i poate, firește, refuza criticului dreptul la opinie personală, fie ea și nefavorabilă, după cum nimeni nu-i poate cere să manifeste entuziasm pentru scrierile lui D. Micu, dacă nu e „invadat” de rolul și importanța lor. Felul în care „execută” însă întreaga operă a profesorului, lasă impresia unei opinii preconcepute și provoacă nedumeriri.
Fără ecou în epocă nu puteau rămâne studiile sale, deoarece n-a existat examen de grad sau de licență, din bibliografia cărora scrierile lui D. Micu să nu figureze.
 „Cei care au făcut parte din corpul profesoral al ultimilor cincizeci de ani, indiferent că au lucrat în învățământul mediu sau universitar, au avut în D. Micu și în cărțile sale un aliat de nădejde”, afirma dl. Mircea Popa. Același istoric literar susține că memorialistica profesorului bucureștean „atrage, cucerește, incită prin mulțimea de observații, portrete și evocări de mare interes documentar și psihologic”. (Steaua, nr. 6, 2011)
 Unii cred că dl. Alex Ștefănescu citește foarte multe cărți proaste „care-l abrutizează în postura de critic literar
. ( M. Grosu)
Alții sunt de părere că „negaționistul de serviciu al literaturii române”, cum îl numesc în derâdere, e cuprins de ranchiună. Or, se știe, ranchiuna reprezintă semnalmentele unui sentiment de inferioritate.
 Noi considerăm că, în cazul său, e vorba mai degrabă de o personalitate critică ușor 
gonflată, care se vede ori se vrea instalată în durată. (Al Serpens)

Trimite email
sâmbătă, 14 februarie 2026 la 19:24:38 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Bucurie sinceră!

Astăzi e 14 februarie!
Uraaaaaa!
Elle-Bella... cu siguranță, e îndrăgostită!
La Grădi 52, a făcut o nouă descoperire.
Liana i-a vrăjit din nou!