Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Lecția despre Ziua Națională, predată de istoricul Viorel Faur

Joi, la Școala „Dimitrie Cantemir”

Lecția despre Ziua Națională, predată de istoricul Viorel Faur

Joi (29 noiembrie 2012), elevii Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” din Oradea au avut privilegiul de a afla în premieră (națională) cum a devenit ziua de 1 Decembrie – Ziua Națională a României, chiar de la părintele acestei idei – istoricul Viorel Faur.

„Trăiesc un sentiment special, determinat de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie. Sunt emoționat. Știți de ce? Pentru că sunt părintele acestei idei. Aveți în față un martor important al istoriei, care a determinat Parlamentul României în 1990 să voteze ziua de 1 decembrie ca Zi Națională a României, le-a mărturisit distinsul prof. univ. dr. Viorel Faur.
Sunteți singurii copii care auziți povestea asta prima dată, că n-am scris-o... O s-o scriu... la 80 de ani, că acuma scriu alte cărți.
În 1990, mă aflam în luna iunie în Senatul României... M-am dus la tribună și am zis: Ce ne facem, vine 23 August? Până atunci, sărbătoarea noastră națională era ziua de 23 August (1944). A fost o sărbătoare pusă mai mult de comuniștii de atunci. Și mulți erau acum împotriva ei, pentru că toți deveniseră un fel de anticomuniști. E amuzant!... S-au făcut tot felul de propuneri. Unii au zis să revenim la Ziua Monarhiei României, la 10 mai. Eu am susținut o altă idee, fiind din Oradea. Am zis așa: Dragilor! Voi, moldovenii și muntenii, ați pus temelia statului român, ați format statul național român pe care Alexandru Ioan Cuza l-a modernizat și ați mutat capitala de la Iași la București. Am avut o singură capitală dincolo de Carpați, la București. Am avut un singur domn la București, pe Alexandru Ioan Cuza. Voi ați pus deja însemnele în istoria noastră. 24 Ianuarie, oricum, este o sărbătoare de suflet pentru toți românii... Haideți să căutăm o zi pentru transilvăneni. Noi, de dincoace de Carpați lipseam din istorie, nu eram pe nicăieri... Și noi ardelenii ce să facem? Trebuie să așezăm ca zi de sărbătoare pentru toți românii ziua de 1 Decembrie. Pentru că atunci toți laolaltă am format o patrie, se numea România Mare. De ce i-am zis România Mare, pentru că dincolo de Carpați era deja o Românie Mică, aia fondată de Cuza. E drept, lipseau din ea câteva părți. Lipsea partea dintre Prut și Nistru, pe care Imperiul țarist o smulsese; lipsea partea din nord Bucovina, pe care Imperiul habzburgic o smulsese; dar exista o parte din Moldova, cea mai mare parte din Moldova era în componența României vechi, hai să-i spunem așa, România veche, pentru că la 1 Decembrie am întemeiat România nouă - România tuturor românilor, patria adevărată a tuturor românilor... Senatul a votat imediat. Am făcut un proiect de lege, au semnat 35 de oameni, de senatori și am făcut legea într-o oră. Cred că a fost cea mai mare performanță a Parlamentului României... Nu era mare, erau doar trei rânduri, în care se spunea: „Senatul României decide... ca ziua de 1 Decembrie să fie Ziua națională a tuturor românilor”. De ce? Pentru că atunci toți românii au fost într-o singură patrie. De ce accentuez acest lucru? Pentru că acum nu sunt toți...
„Voi aveți datoria asta!”
Avem pământuri românești în afara granițelor actuale ale țării pe care voi, voi va trebui să le aduceți aici lângă România de astăzi. Voi aveți datoria asta! Pentru că să știți că moștenirea pe care o avem n-o putem da nimănui...”, a ținut să sublinieze dl prof. univ. dr. Viorel Faur.
În continuare, distinsul invitat le-a povestit copiilor ce s-a întâmplat la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918.
„La Alba Iulia s-au dus reprezentanții românilor din toată partea asta de dincoace de Carpați. Și din Bihor. Anul viitor, eu voi publica trei cărți mari, de sute de pagini despre românii din Bihor care s-au dus la Alba Iulia și au votat unirea cu patria mamă. Din Bihor au plecat 132 de deputați la Alba Iulia... Au format împreună 1.228  de deputați. Ce parlament, ce parlament! Știți câți are Parlamentul României acuma? 500. Nici jumătate.... Ei, ce ziceți de asta? A fost poporul român reprezentat cum trebuie acolo?”
Distinsul istoric Viorel Faur ne-a ținut joi o admirabilă lecție de istorie vie, trăită cu intensitate și cu putere de convingere. În replică, asistența l-a
aplaudat îndelung, iar dna director prof. dr. Viorica Popa i-a mulțumit și a dat cuvântul artiștilor să se exprime. Elevii din clasele a VII-a A și B, coordonați de dna prof. de muzică Rodica Galea au cântat și recitat, iar cei îndrumați de dna prof. Mariana Pădureanu au pictat; lor li s-au alăturat elevii clasei a II-a B, elevii doamnei înv. prof. Tatiana Coșarcă, cu lucrările lor de desen și stegulețele anume pregătite pentru Ziua Națională. În sală au mai fost prezenți: dna prof. Szekely Erszebet – director adjunct și dna prof. de română Amalia Turcu, precum și elevi din clasele a V-a și a VI-a A și B. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze (31 de poze), accesați Galeria foto: Lecția despre Ziua Națională, predată de istoricul Viorel Faur.

Trimite email
sâmbătă, 16 mai 2026 la 05:45:55 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00