Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Lecția despre Ziua Națională, predată de istoricul Viorel Faur

Joi, la Școala „Dimitrie Cantemir”


Lecția despre Ziua Națională, predată de istoricul Viorel Faur
Joi (29 noiembrie 2012), elevii Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” din Oradea au avut privilegiul de a afla în premieră (națională) cum a devenit ziua de 1 Decembrie – Ziua Națională a României, chiar de la părintele acestei idei – istoricul Viorel Faur.

„Trăiesc un sentiment special, determinat de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie. Sunt emoționat. Știți de ce? Pentru că sunt părintele acestei idei. Aveți în față un martor important al istoriei, care a determinat Parlamentul României în 1990 să voteze ziua de 1 decembrie ca Zi Națională a României, le-a mărturisit distinsul prof. univ. dr. Viorel Faur.

Sunteți singurii copii care auziți povestea asta prima dată, că n-am scris-o... O s-o scriu... la 80 de ani, că acuma scriu alte cărți.

În 1990, mă aflam în luna iunie în Senatul României... M-am dus la tribună și am zis: Ce ne facem, vine 23 August? Până atunci, sărbătoarea noastră națională era ziua de 23 August (1944). A fost o sărbătoare pusă mai mult de comuniștii de atunci. Și mulți erau acum împotriva ei, pentru că toți deveniseră un fel de anticomuniști. E amuzant!... S-au făcut tot felul de propuneri. Unii au zis să revenim la Ziua Monarhiei României, la 10 mai. Eu am susținut o altă idee, fiind din Oradea. Am zis așa: Dragilor! Voi, moldovenii și muntenii, ați pus temelia statului român, ați format statul național român pe care Alexandru Ioan Cuza l-a modernizat și ați mutat capitala de la Iași la București. Am avut o singură capitală dincolo de Carpați, la București. Am avut un singur domn la București, pe Alexandru Ioan Cuza. Voi ați pus deja însemnele în istoria noastră. 24 Ianuarie, oricum, este o sărbătoare de suflet pentru toți românii... Haideți să căutăm o zi pentru transilvăneni. Noi, de dincoace de Carpați lipseam din istorie, nu eram pe nicăieri... Și noi ardelenii ce să facem? Trebuie să așezăm ca zi de sărbătoare pentru toți românii ziua de 1 Decembrie. Pentru că atunci toți laolaltă am format o patrie, se numea România Mare. De ce i-am zis România Mare, pentru că dincolo de Carpați era deja o Românie Mică, aia fondată de Cuza. E drept, lipseau din ea câteva părți. Lipsea partea dintre Prut și Nistru, pe care Imperiul țarist o smulsese; lipsea partea din nord Bucovina, pe care Imperiul habzburgic o smulsese; dar exista o parte din Moldova, cea mai mare parte din Moldova era în componența României vechi, hai să-i spunem așa, România veche, pentru că la 1 Decembrie am întemeiat România nouă - România tuturor românilor, patria adevărată a tuturor românilor... Senatul a votat imediat. Am făcut un proiect de lege, au semnat 35 de oameni, de senatori și am făcut legea într-o oră. Cred că a fost cea mai mare performanță a Parlamentului României... Nu era mare, erau doar trei rânduri, în care se spunea: „Senatul României decide... ca ziua de 1 Decembrie să fie Ziua națională a tuturor românilor”. De ce? Pentru că atunci toți românii au fost într-o singură patrie. De ce accentuez acest lucru? Pentru că acum nu sunt toți...

„Voi aveți datoria asta!”

Avem pământuri românești în afara granițelor actuale ale țării pe care voi, voi va trebui să le aduceți aici lângă România de astăzi. Voi aveți datoria asta! Pentru că să știți că moștenirea pe care o avem n-o putem da nimănui...”, a ținut să sublinieze dl prof. univ. dr. Viorel Faur.

În continuare, distinsul invitat le-a povestit copiilor ce s-a întâmplat la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918.

„La Alba Iulia s-au dus reprezentanții românilor din toată partea asta de dincoace de Carpați. Și din Bihor. Anul viitor, eu voi publica trei cărți mari, de sute de pagini despre românii din Bihor care s-au dus la Alba Iulia și au votat unirea cu patria mamă. Din Bihor au plecat 132 de deputați la Alba Iulia... Au format împreună 1.228 de deputați. Ce parlament, ce parlament! Știți câți are Parlamentul României acuma? 500. Nici jumătate.... Ei, ce ziceți de asta? A fost poporul român reprezentat cum trebuie acolo?”

Distinsul istoric Viorel Faur ne-a ținut joi o admirabilă lecție de istorie vie, trăită cu intensitate și cu putere de convingere. În replică, asistența l-a

aplaudat îndelung, iar dna director prof. dr. Viorica Popa i-a mulțumit și a dat cuvântul artiștilor să se exprime. Elevii din clasele a VII-a A și B, coordonați de dna prof. de muzică Rodica Galea au cântat și recitat, iar cei îndrumați de dna prof. Mariana Pădureanu au pictat; lor li s-au alăturat elevii clasei a II-a B, elevii doamnei înv. prof. Tatiana Coșarcă, cu lucrările lor de desen și stegulețele anume pregătite pentru Ziua Națională. În sală au mai fost prezenți: dna prof. Szekely Erszebet – director adjunct și dna prof. de română Amalia Turcu, precum și elevi din clasele a V-a și a VI-a A și B. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze (31 de poze), accesați Galeria foto: Lecția despre Ziua Națională, predată de istoricul Viorel Faur.