Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Cunoașterea și înțelegerea rolului psihologului în diferite organizații...”

Interviu cu dna lector univ. dr. Camelia Dindelegan


„Cunoașterea și înțelegerea rolului psihologului în diferite organizații...”
Deschidem prima pagina (filă) a lui 2013 cu interviul pe care l-am realizat recent cu doamna lector universitar doctor Camelia Dindelegan, de la Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității din Oradea, Departamentul de Psihologie.

-Doamnă dr. Camelia Dindelegan, într-o conjunctură fericită, aveam să aflăm că la ora actuală aveți publicate vreo opt cărți, ceea ce nu e puțin lucru. Când v-a apărut prima carte?

-Prima carte am publicat-o în 2004; este vorba despre „Elemente de psihopatologie și psihologie clinică”. Ea a fost urmată de alte patru, în 2006, 2008 și 2010, publicate la Editura Universității din Oradea. Următoarea carte „Psihopatologie și psihologie clinică” (2012), ediția a II-a revăzută și adăugită (vol. I), a apărut la Editura Institutul European din Iași, iar ultimele două, la Editura Sper din București: „Incursiune în psihopatologie și psihologie clinică” (2012), „Scheme cognitive în depresie și alcoolism” (2012). Tot în 2012, mi-am propus și am reușit să public, împreună cu o colegă de la catedra de psihologie, articolul „The Young Cognitive Schema Qestionnaire-S2: reability, validity indicators and norms in a romanian clinical and non-clinical population”, în revista cotată ISI „Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies”, vol. XII (2012), Nr. 2, September, pp 219-229.

-Schimbând registrul și intrând în domeniul manifestărilor științifice, ne-amintim de Conferința Națională a Psihologilor Școlari, ediția a III-a, desfășurată la Băile Felix, în noiembrie 2011, care avea să vă ofere motive de încântare...

-Într-adevăr, eu aveam motive reale de încântare, așa după cum ați precizat, pentru că la respectiva conferință națională participa și dl prof. univ. dr. Nicolae Mitrofan, decan al Facultății de Psihologie și Științele Educației, de la Universitatea din București, care mi-a fost îndrumator de doctorat.

-Dar să revenim la bilanțul nostru. Care ar fi cele mai importante manifestări științifice la care ați participat în anul care tocmai s-a încheiat?

-Două ar fi evenimentele mai importante, ambele desfășurate în luna mai; e vorba de conferința din 10 mai, cu tema „Economia și realitățile psihologice ale lumii contemporane”, organizată de Facultatea de Drept și Științe Economice din cadrul Universității Agora, iar două săptămâni mai târziu, în perioada 25-27 mai, aveam să particip la Congresul Internațional de Psihologie „Cercetarea modernă în psihologie” de la Sibiu, cu două lucrări: „The Influences of nonadaptative cognitive schemes on alcohol related disorders” și „Studiu comparativ privind schemele cognitive dezadaptative ale persoanelor cu tulburare depresivă și persoane nonclinice vs persoane diagnosticate cu tulburare de dependență etilică”, lucrări publicate în extenso în volumele congresului.

-Mult mai numeroase au fost însă manifestările organizate pentru informarea și implicarea tinerilor, nu neapărat studenți, după câte știm.

-Așa este. În luna martie, am organizat o masă rotundă în comuna Cărpinet, prilej cu care le-am prezentat tinerilor din mediul rural specializarea Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane; în lunile mai – iunie, cu ocazia târgului de ofertă școlară, organizat la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea, am prezentat specializarea Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane. În 23 mai, am organizat o masă rotundă la S.C.Romeur, privind problemele legate de gândirea irațională din perspectiva agentului economic, cât și a clientului, precum și tehnici de a face față stresului. În iunie, la Spitalul de Psihiatrie Nucet, am avut o masă rotundă cu tema „Instrumentele psihologice utilizate în procesul de evaluare clincă”; în luna noiembrie am organizat o masă rotundă în cadrul Spitalului Municipal „Ep. N. Popoviciu” din Beiuș, privind „Importanța psihodiagnosticului și evaluării psihologice și relevanța psihoterapiei în spitale”; tot în noiembrie, am avut o dezbatere la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Ștei privind importanța psihologului clinician în spital.

Sunt acțiuni concertate care au avut un scop bine definit: cunoașterea și înțelegerea rolului psihologului în diferite organizații, spitale, școli, firme sau alte instituții.

-Ne-am întâlnit la inaugurarea Laboratorului de psihologie și terapii nemedicamentoase, dar și mai des la Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”.

-Aceasta pentru că îmi desfășor activitatea didactică, atât laboratoarele, cât și practica de specialitate cu studenții, în cadrul Secției de Psihiatrie a Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” din Oradea; din anul 2001, lucrez în acest spital ca psiholog clinician, iar din 2009 coordonez activitatea Laboratorului de psihologie și terapii nemedicamentoase.

-În încheierea discuției noastre, am dori să punctați câteva dintre proiectele anului 2013.

-Chiar peste două zile, joi, 10 ianuarie, voi susține o conferință la Universitatea Partium, cu tema „Dependența de jocurile de noroc – compulsive și patologice”, în fața studenților de la specializările asistență socială și sociologie; în 23-24 martie 2013, am fost invitată la București, să susțin un workshop în cadrul Conferinței Internaționale de Psihoterapie Experiențială și Dezvoltare Personală Unificatoare „Interconexiuni creative în psihoterapie, psihologie clinică, educație și optimizare umană”, ediția a IV-a, ocazie cu care Societatea de Psihoterapie Experiențială Română (Institutul SPER) dorește să facă lansarea celor două cărți ale mele, scoase la Editura Sper. Doresc apoi să desfășor o activitate interactivă, să aduc față în față masteranzii și studenții din anul III. Sper să nu ratez nici în acest an Congresul Internațional de la Sibiu, iar în toamnă catedra noastră va organiza cea de-a IV-a ediție a Conferinței Naționale a Psihologilor Școlari. Dar, cu siguranță, voi avea parte și de alte manifestări științifice pe domeniul psihologie clinică și psihoterapie...

-Vă mulțumim pentru interviu și vă urăm realizarea tuturor proiectelor!

Ovidiu DAN