Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Sănătatea morală a poeziei

Controverse (25)


Sănătatea morală a poeziei
În articolul „Blaga, totuși în actualitate” (R.l. nr. 52, 2012), dl Gheorghe Grigurcu afirmă că „marele poet și gânditor pare „defazat” în raport cu „globalizarea” care se arată dispusă a neglija particularitățile naturale ale popoarelor”.

Unii analiști, îmbrățișând noul canon extraliterar și temându-se că vor fi acuzați de naționalism, pun în paranteză naționalul, susținând astfel o subapreciere evidentă a scriitorilor în cauză. Este și cazul lui Octavian Goga, susținător aprig al specificului național, după cum el însuși spunea: „Am crezut că nu se intră în universalitate decât pe poarta ta proprie. Am crezut în dreptul de a trăi al valorii autohtone, ca o completare a principiului de universalitate”. Era de părere că „a oprima și a suprima o manifestare de particularism sufletesc înseamnă a fura din marele tezaur al universalității”.

Cu astfel de convingeri, e ușor de înțeles, a refuzat „modernismul”, „literatura modernistă”, un motiv în plus ca poezia lui să fie grăbit expediată până și în „Istoria critică...” a dlui Nicolae Manolescu.

În viziunea sa, intelectualul în general și scriitorul mai ales trebuia să fie „un deschizător de drumuri, un mare modelator al poporului”. Goga și-a propus să realizeze în versuri monografia satului din Ardeal cu toate figurile și toată culoarea lui, pătruns de ideea că fondul sufletesc al artistului e clădit pe un temei de altruism și ca atare a răsfrânt în creația sa durerile, bucuriile, păsurile și dorințele celor care își duceau traiul în umbră și necunoaștere.

„Cât de dragi îmi sunteți voi scriitorii (...), voi care vă dormiți somnul de veci în rafturile neatinse ale anticarilor”, scria poetul în ale sale „Fărâmituri”. Interesant. În anul de grație 2012, dna Simona Vasilache, la rubrica „Prin anticariate” (R.l. nr. 49), scrie articolul „Despre omenie” din care transcriem: „Deși istoria literară îl păstrează ca scriitor de poezie patriotică, înclin să cred că nu proiectul de țară e acela care rămâne după Goga. Mai curând, un proiect de cetățean sau, dacă nu e mult spus, de om”. Omul de carte din plăsmuirile poetice ale lui Octavian Goga e stăpânit de dorința de a ajunge un stâlp care să poată reprezenta comunitatea din care tocmai s-a desprins vremelnic. Omenia, la care face referire filosofia de viață a poeziilor lui Goga, nu decurge numai din obligația față de comunitate, ci „dintr-o conștiință că omul se naște dator față de ceilalți și trebuie să valorifice fiecare șansă de progres individual ca să stingă cât mai frumos această datorie”. (S. Vasilache)

Când a depistat „meningita morală” a vremii sale, când s-a smuls din vâltoarea politică și a putut sta de vorbă cu el însuși, Octavian Goga a mărturisit: „Mă simt astăzi ispitit de o poezie largă, umană dincolo de plângerile trecătoare”. Timpul s-a scurs, lumea, oamenii și ambițiile lor s-au schimbat, numai versurile poetului ne readuc în memorie, spre luare aminte, spiritul de comunitate și ne vorbesc despre omenie într-un moment în care aproape nimeni n-o mai are.

„Ce cadru admirabil de potolire a mizeriilor omenești! Bei apa din care a băut Goethe și te plimbi pe sub brazii care înaintea tuturor au cunoscut îndoielile lui Faust”, meditează poetul. (Al Serpens)

Trimite email

marți, 2 decembrie 2025, 12:53:44 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Petrecere pe cinste!

,,Șezătoarea noastră a continuat cu tradiționala petrecere românească: masa tradițională, cu mămăligă, fasole și gogoși"...după cum aflăm de la doamnele educatoare, prof. Ienciu Coca-Dely și prof. Micu Camelia...

Așadar, de Ziua Națională a României, la Grădinița 52 din Oradea, s-a încins o petrecere... ca la mama acasă!

Priviți ce atmosferă, câtă bucurie!