Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 mai 2021
Ministrul Sorin Cîmpeanu: Sunt universități care se gândesc ca din toamnă să impună anumite condiții: Purtarea de combinezoane de către studenții nevaccinați. Susțin această variantă
Studenții nevaccinați ar putea fi obligați să se prezinte purtând combinezon dacă vor să participe fizic la ore din toamnă, pe când cei vaccinați vor putea să se deplaseze fără astfel de măsuri, iau în calcul unele universități din România, a declarat astăzi ministrul Educației Sorin Cîmpeanu în cadrul unui interviu de la Hotnews.ro. De asemenea, ministrul a adăugat că ar putea exista o prioritizare a studenților vaccinați la cazarea în cămine.
„Sunt unul dintre cei care susțin importanța prezenței fizice pentru derularea stagiilor de practică și activităților directe. Pentru asta, sunt universități care se gândesc ca din toamnă să nu facă rabat de la prezența fizică în cadrul orelor de laborator/lucrări practice și să impună o serie de condiții, spre exemplu participarea studenților vaccinați la aceste ore de laborator și lucrări practice, fără a fi îngrădit participarea studenților care nu sunt vaccinați. Studenții care nu se vor fi vaccinat în toamnă ar putea să aibă la dispoziție, spre exemplu, combinezoane de protecție pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic. Sunt câteva universități și eu personal susțin această variantă”, a declarat Cîmpeanu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
23 martie 2021
1.*BREAKING
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie 2021 pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu precizează că, practic, două săptămâni din vacanța de vară se mută în vacanța de primăvară.
„Finalul semestrului al II-lea se decalează două săptămâni. Vacanța de primăvară se prelungește cu două săptămâni. Se mută practic două săptămâni din vacanța de vară în vacanța de primăvară.
În loc să finalizăm semestrul al II-lea pe 18 iunie, se va încheia pe 2 iulie.
• elevii clasei a VIII-a care termină pe 25 iunie (în loc de 11 iunie),
• elevii clasei a XII-a care termină în 18 iunie (în loc de 4 iunie) și
• învățământul profesional și tehnic care termină pe 23 iulie (în loc de 9 iulie)
Dacă nu ar fi fost această variantă a prelungirii vacanței de primăvară cu două săptămâni și a mutării Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a după Bacalaureat, cu tot cu Admiterea la liceu, „ar fi fost destul de clară închiderea școlilor, inclusiv pentru derularea simulărilor”, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Oficialul a dat exemplu că în București, școlile s-ar fi închis de mâine, dacă nu accepta această variantă.
Cîmpeanu a spus că dacă nu ar fi acceptat această modificare a structurii anului școlar, nu s-ar fi semnat modificarea ordinului comun de ministru, ordin pe care trebuia să îl semneze Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

2.*OFICIAL
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial, marți seara.
Ordinul nou prevede că scenariul de funcționare al unei unități de învățământ se va actualiza săptămânal, cu referința în fiecare zi de vineri, în funcție de evoluția epidemiologică, cu excepția situației în care localitatea intră în carantină”.

Sănătatea morală a poeziei

Controverse (25)

Sănătatea morală a poeziei

În articolul „Blaga, totuși în actualitate” (R.l. nr. 52, 2012), dl Gheorghe Grigurcu afirmă că „marele poet și gânditor pare „defazat” în raport cu „globalizarea” care se arată dispusă a neglija particularitățile naturale ale popoarelor”.

Unii analiști, îmbrățișând noul canon extraliterar și temându-se că vor fi acuzați de naționalism, pun în paranteză naționalul, susținând astfel o subapreciere evidentă a scriitorilor în cauză. Este și cazul lui Octavian Goga, susținător aprig al specificului național, după cum el însuși spunea: „Am crezut că nu se intră în universalitate decât pe poarta ta proprie. Am crezut în dreptul de a trăi al valorii autohtone, ca o completare a principiului de universalitate”. Era de părere că „a oprima și a suprima o manifestare de particularism sufletesc înseamnă a fura din marele tezaur al universalității”.
Cu astfel de convingeri, e ușor de înțeles, a refuzat „modernismul”, „literatura modernistă”, un motiv în plus ca poezia lui să fie grăbit expediată până și în „Istoria critică...” a dlui Nicolae Manolescu.
În viziunea sa, intelectualul în general și scriitorul mai ales trebuia să fie „un deschizător de drumuri, un mare modelator al poporului”. Goga și-a propus să realizeze în versuri monografia satului din Ardeal cu toate figurile și toată culoarea lui, pătruns de ideea că fondul sufletesc al artistului e clădit pe un temei de altruism și ca atare a răsfrânt în creația sa durerile, bucuriile, păsurile și dorințele celor care își duceau traiul în umbră și necunoaștere.
„Cât de dragi îmi sunteți voi scriitorii (...), voi care vă dormiți somnul de veci în rafturile neatinse ale anticarilor”, scria poetul în ale sale „Fărâmituri”. Interesant. În anul de grație 2012, dna Simona Vasilache, la rubrica „Prin anticariate” (R.l. nr. 49), scrie articolul „Despre omenie” din care transcriem: „Deși istoria literară îl păstrează ca scriitor de poezie patriotică, înclin să cred că nu proiectul de țară e acela care rămâne după Goga. Mai curând, un proiect de cetățean sau, dacă nu e mult spus, de om”. Omul de carte din plăsmuirile poetice ale lui Octavian Goga e stăpânit de dorința de a ajunge un stâlp care să poată reprezenta comunitatea din care tocmai s-a desprins vremelnic. Omenia, la care face referire filosofia de viață a poeziilor lui Goga, nu decurge numai din obligația față de comunitate, ci „dintr-o conștiință că omul se naște dator față de ceilalți și trebuie să valorifice fiecare șansă de progres individual ca să stingă cât mai frumos această datorie”. (S. Vasilache)
Când a depistat „meningita morală” a vremii sale, când s-a smuls din vâltoarea politică și a putut sta de vorbă cu el însuși, Octavian Goga a mărturisit: „Mă simt astăzi ispitit de o poezie largă, umană dincolo de plângerile trecătoare”. Timpul s-a scurs, lumea, oamenii și ambițiile lor s-au schimbat, numai versurile poetului ne readuc în memorie, spre luare aminte, spiritul de comunitate și ne vorbesc despre omenie într-un moment în care aproape nimeni n-o mai are.
„Ce cadru admirabil de potolire a mizeriilor omenești! Bei apa din care a băut Goethe și te plimbi pe sub brazii care înaintea tuturor au cunoscut îndoielile lui Faust”, meditează poetul. (Al Serpens)

Trimite email

miercuri, 23 iunie 2021