Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Dlui prof. univ. dr. Ioan Roxin i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa

Luni, în cadrul ºedinþei de Senat universitar orãdean

Dlui prof. univ. dr. Ioan Roxin i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa

Luni, 27 mai 2013, în Aula Magna a Universitãþii din Oradea, a avut loc ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa dlui prof. univ. dr. Ioan Roxin, profesor titular la Universitatea Franche–Comté din Montbeliard, Franþa, ºi profesor asociat la Universitatea din Oradea.

Senatul Universitãþii din Oradea a aprobat decernarea înaltului titlu academic în ședința sa din 25 februarie 2013.
De mai mulþi ani, dl prof. univ. dr. Ioan Roxin a susþinut cursuri de multimedia ºi tehnologia informaþiei la Facultatea de Inginerie Electricã ºi Tehnologia Informaþiei, dar și la alte facultãți, ºi a sprijinit mobilitãþile studenþilor ºi doctoranzilor orãdeni în Franța.
„Bine-aþi revenit acasã, dle profesor!”
În deschiderea ºedinþei, preºedintele Senatului, dl prof. univ. dr. Sorin Curilã, l-a întâmpinat ca pe „un prieten deosebit” al Universitãþii din Oradea ºi „un deschizãtor de drum, într-un domeniu de referinþã, multimedia”.Cu preþuire ºi prietenie, cu vorbe izvorâte din inimã, preºedintele Senatului l-a primit cu mult drag „acasã”, într-o Aulã plinã de prieteni ºi foºti colegi de liceu pedagogic, în frunte cu dirigintele sãu, distinsul profesor de matematicã Boris Belicciu (ºi dna profesor Belicciu), în salã aflându-se chiar mama sa, Ioan Roxin fiind bihorean, cu rãdãcinile în Ciumeghiu.
În cuvântul sãu, rectorul universitãþii, dl prof. univ. dr. Constantin Bungãu a încadrat  evenimentul în suita de manifestãri dedicate sãrbãtoririi a 50 de ani de învãþãmânt superior continuu la Oradea, a apreciat prietenia ºi tot sprijinul pe care dl prof. univ. dr. Ioan Roxin l-a acordat Universitãþii din Oradea, fiind convins cã de-acum parteneriatul se va cimenta ºi mai mult.
În continuare, dl prof. univ. dr. Teodor Leuca, preºedintele comisiei de redactare a Laudatio a rostit Laudatio în onoarea domnului prof. univ. dr. Ioan Roxin,
cu ocazia acordãrii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitãþii din Oradea.
„Auzim adesea spunându-se cã omul nu este numai ceea ce este, ci mai degrabã ceea ce vrea sã fie. Domnul prof. univ. dr. Ioan Roxin de la Universitatea Franche – Comté din Franþa, cãreia îi conferim astãzi, în acest cadrul festiv, titlul de Doctor Honoris Causa, ilustreazã prin întreaga sa carierã tâlcul acelor vorbe înþelepte”. Dupã ce i-a fost prezentatã biografia ºi toate înfãptuirile importante, l-am ascultat pe sãrbãtoritul ºedinþei de Senat, dl prof. univ. dr. Ioan Roxin, care, vãdit impresionat de primire, de vorbele cald adresate ºi aprecierile sincere fãcute ºi mai ales de atmosferã ºi anturaj, cu greu ºi-a stãpânit emoþiile…pânã la lacrimi.
O Poveste de viaþã
„Am îmbrãcat aceastã þinutã de ceremonie încercat de o emoþie profundã ºi de un sentiment cu totul special. În vara anului 1974, când mi-am gãsit numele pe lista admiºilor la Facultatea de Matematicã a Institutului Pedagogic din Oradea, nici prin vis nu-mi puteam închipui cã vreodatã voi fi invitat sã primesc, în Universitatea în care am deprins viaþa de student, onorantul titlu de Doctor Honoris Causa”.
Mulþumind conducerii Universitãþii ºi Senatului, dar ºi Facultãþii de Inginerie Electricã ºi Tehnologia Informaþiei pentru titlul acordat, dl Ion Roxin ºi-a îndreptat privirea cãtre dirigintele sãu drag ºi foºtii sãi colegi de liceu.
„M-am decis anevoios despre ce ar fi mai potrivit sã vã vorbesc în aceste clipe de bucurie. Deºi viu ºi dinamic din cale-afarã, domeniul meu major de interes academic – noile tehnologii ale comunicãrii ºi multimedia – poate pãrea multora arid. ªi-atunci am hotãrât sã vã spun o Poveste de viaþã, de la studentul care eram în urmã cu 39 de ani la profesorul universitar care sunt astãzi. ªi, vã asigur, nu o spun pentru a-mi supralicita cariera, ci pentru a exprima gratitudinea câtorva dintre oamenii pe care-i preþuiesc ºi care au însemnat mult în devenirea mea…
Pentru mine, o primã ofertã de destin, îmbrãcatã în puterea exemplului, au fost pãrinþii mei. Cu credinþa în Dumnezeu, ei m-au învãþat lucrurile simple ºi adânci ale moralei, ºi respectul faþã de munca bine fãcutã. „Mai bine sãrac ºi curat”,  zicea de multe ori tatãl meu. Mama trudea din zori pânã-n noapte, ca toate cele de folos sã nu-mi lipseascã, nici mie, nici casei”.
Seria întâlnirilor miraculoase
Pentru Ioan Roxin, Ciumeghiul, satul copilãriei a rãmas „matca în care mã regãsesc, altarul la care revin cu sfioºenie ºi dor”. Inundat de amintiri dragi, a parcurs drumul devenirii sale, pornind din ºcoala primarã ºi gimnazialã, amintindu-ºi cu drag  de învãþãtoare sa, dna Aurica Ilieº (cãsãtoritã Epure), de dl prof. Pop Emil, dirigintele din gimnaziu, de Imre Molnar, cel care i-a stârnit interesul ºi pasiunea pentru matematicã, a ajuns la Liceul Pedagogic „Iosif Vulcan” – „prima mare deschidere a universului meu, cu dascãli eminenþi, cu croialã de spirit universitar: Lazãr Zavaschi, Aurora Comãnescu, Viorica Piscoi, Anastase Þârulescu, Dumitru Pele, Lucia Vancea, Victor Vaºadi, Florian Nica ºi mulþi alþii.
 Aici a început seria întâlnirilor miraculoase din viaþa mea. Una dintre acestea a fost cu profesorul de matematicã, dirigintele Boris Belicciu. Domnia sa este adevãratul meu mentor spiritual. Omul modelat de Moisil a ºtiut sã modeleze la rândul sãu, cu farmec ºi pricepere. Dirigintele Belicciu m-a îndrumat cu tact ºi devoþiune exemplare spre propriul meu proiect de viaþã. ªi-a amintit apoi cu aceeaºi plãcere ºi emoþie de colegii de liceu mai mari, de Ion Simuþ, istoricul ºi criticul literar de azi ºi de Ioan Laza, cu preocupãrile sale jurnalistice ºi respectul pentru cuvântul scris, de  Vasile Cozma, universitarul clujean de astãzi, de colegii de clasã: ªumãlan, Curpaº, Erdeli ºi Troie, de Mircea Bertea ºi Româneac, Brno Miroslav ºi Sãlãjean ... 
A rãscolit apoi amintiri din primul an al studenþiei sale la Facultatea de Matematicã - Fizicã a Institutului Pedagogic din Oradea, cu profesori remarcabili: Gheorghe Nadiu, Ioan Câmpeanu, Ion Radu…; de participarea la concursul naþional studenþesc de matematicã  „Traian Lalescu”  ºi întâlnirea cu Alexandru Stancu, de la Facultatea de  Calcul ºi Ciberneticã economicã  din Bucureºti, care aveau sã-i schimbe traiectoria ºi destinul, orientându-l spre calculatoare, ciberneticã ºi programare. Dupã absolvirea facultãþii, ca ºef de promoþie, a fost repartizat în învãþãmântul universitar, dupã un stagiu de doi ani la Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare în Informaticã din Bucureºti. În ’91 a obþinut o bursã Fulbright, dar din cauza mineriadei, guvernul Statelor Unite ºi-a schimbat poziþia faþã de România ºi multe burse Fulbright au fost anulate. „Dar cum obþinusem ºi o bursã de cercetare din partea guvernului francez, imediat dupã susþinerea tezei de doctorat, în octombrie 1991, soarta a fãcut sã ajung în Franþa, la Institutul Naþional de ªtiinþe Aplicate (INSA) din Lyon, pentru o diplomã de studii aprofundate în „Ingineria informaticii”. Dupã un an petrecut în Franþa, provocarea intelectualã de a lucra într-un laborator de cercetare în domeniul multimedia, domeniu în stare embrionarã la începutul anilor '90, a fãcut sã rãmân în Franþa. Naturalizat ulterior cetãþean francez, cu sfinþenie mi-am conservat rãdãcinile. Gustave Thibon, metafizician ºi poet format în afara unui sistem universitar, scria cã „vigoarea unui arbore nu este datã de numãrul ºi lungimea ramurilor, ci de profunzimea ºi sãnãtatea rãdãcinilor”. Experienþa mea valideazã aceastã aserþiune. Dupã ce am ocupat diverse posturi temporare (e.g. profesor strãin invitat, PAST, ATER), în octombrie 1998, am obþinut titularizarea pe un post de conferenþiar la Universitatea din France-Comté, iar în septembrie 2005, am obþinut un post de profesor universitar la UFR-STGI Belfort-Montbeliard.
Activitãþile mele didactice ºi de cercetare au fost profund orientate spre construirea unei filiere complete în multimedia la Montbeliard: licenþã-master-doctorat.
Avem astãzi la Montbeliard o ºcoalã multimedia recunoscutã la nivel internaþional ºi naþional (calificativ A+ dat de AERES, citatã printre cele mai bune formaþii BAC+5 de Nouvel Observateur ºi Challenges).
 Doresc Universitãþii sã dãinuie în timp sub nimbul performanþei
Aºa cum s-a afirmat aici, o relaþie privilegiatã am dezvoltat-o cu Universitatea din Oradea (e.g. 3 proiecte Leonardo; 3 proiecte ERASMUS; 2 teze de doctorat).
Acum când Universitatea celebreazã 50 de ani de învãþãmânt superior neîntrerupt la Oradea, cred cã un astfel de recurs la modele ºi repere umane este mai mult decât necesar. Doresc Universitãþii de care mã simt ombilical legat sã dãinuie în timp sub nimbul performanþei.
Cu sinceritate ºi modestie, vã mulþumesc încã o datã pentru onoarea care mi-aþi fãcut-o ºi închin acest titlu onorific celor care mi-au influenþat fiinþa ºi existenþa.
 „Vivat Academia! Vivant profesores!”
Acesta este profesorul univ. dr. Ioan Roxin, devenit, luni, Doctor Honoris Causa al Universitãþii din Oradea.
Cunoscându-l pe Ioan Roxin din anii de liceu pedagogic, sunt sigur cã acest înalt titlu îl va apropia ºi mai mult de universitatea orãdeanã, iar calitãþile sale morale ºi intelectuale, caracterul sãu frumos ºi integru vor fi (re)cunoscute ºi apreciate tot mai mult în mediul academic orãdean. Moise-Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesaþi Galeria foto: Dlui prof. univ. dr. Ioan Roxin i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa. 

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:55:52 Ora de vară a Europei de Est