Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Doamna deputat Florica Cherecheș a participat, la Helsinki, la Adunarea Generală a E.C.P.M.

„Cooperare în domeniul învățământului”

Doamna deputat Florica Cherecheș a participat, la Helsinki, la Adunarea Generală a E.C.P.M.

În perioada 6 – 8 iunie 2013, doamna deputat Florica Cherecheș a participat, la Helsinki, Finlanda, la Adunarea Generală a Mișcării Politice a Europenilor Creștini (E.C.P.M.), o asociație politică a partidelor și organizațiilor creștin-democrate care sunt active la toate nivelurile politice din Europa.

Cu ocazia vizitei în Finlanda, doamna deputat Florica Cherecheș a avut întâlniri cu domnul Peter Ostman, președintele Grupului parlamentar creștin – democrat, doamna Paivi Rasanen - ministrul de Interne, doamna Marjo Anttoora – secretar de stat în Ministerul de Interne, domnul Pasi Sahlberg – director general al C.I.M.O., o agenție în subordinea Ministrului finlandez al Educației și Culturii, care promovează cooperarea internațională și mobilitatea, cu un accent special pe educație, formare profesională, viață profesională, cultură și tineret.
Consolidarea relațiilor de cooperare dintre România și Finlanda
Scopul acestor întâlniri a fost consolidarea relațiilor de cooperare dintre România și Finlanda, schimbul de experiență cu privire la sistemul de învățământ.
Sistemul de învățământ finlandez este recunoscut ca fiind cel mai performant din Europa. Autonomia școlilor, flexibilitatea curriculei, dialogul permanent dintre actorii implicați: școală – stat – mediul privat, corelarea sistemului de învățământ liceal cu cel universitar, precum și cu piața muncii, învățământul profesional bine dezvoltat și adaptat nevoilor societății, dotarea școlilor și pregătirea profesională a profesorilor, orientarea profesională a elevilor, modalitatea de punere în practică a acestor aspecte trebuie analizate ca model de bune practici în vederea îmbunătățirii situației învățământului românesc.
M.E.N. analizează modele de bună practică din Austria, Germania și Finlanda
În prezent, Ministerul Educației Naționale analizează modele de bună practică din Austria, Germania și Finlanda în domeniul dezvoltării învățământului profesional și tehnic.
Factorii care contribuie la dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de învățământ, precum și la creșterea gradului de ocupare a tinerilor pe piața muncii, sunt: o mai bună finanțare și gestionare a resurselor financiare, dialog permanent între actorii social-comunitari, descoperirea și stabilirea parcursului profesional timpuriu în acord cu abilitățile personale, autonomia și flexibilitatea școlilor, o programă școlară care să asigure unor buni profesioniști, schimbarea mentalității și atitudinii față de cadrele didactice și față de opțiunile de carieră, astfel încât și învățământul profesional și tehnologic să ocupe o pondere importantă în opțiunile elevilor.
Fulvia DUMITREANU,
consilier parlamentar

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 08:29:31 Ora standard a Europei de Est