Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Economia socială și serviciile sociale în România”

Miercuri, la București, conferința

„Economia socială și serviciile sociale în România”

Miercuri, 3 iulie 2013, la sediul Institutului de Economie Socială București, am participat la Conferința „Economia socială și serviciile sociale în România”.

Principalele obiective ale conferinței au fost: prezentarea raportului de cercetare asupra economiei sociale și a serviciilor sociale în România, al rolului pe care îl ocupă organizațiile cu profil religios în furnizarea de servicii sociale, perspectivele asupra reglementării serviciilor sociale și prezentarea unor studii de caz de către mai multe organizații prezente.
Participanții au reliefat încă o dată rolul pe care organizațiile neguvernamentale îl au în oferirea serviciilor sociale și a dezvoltării comunităților locale, problemele cu care se confruntă și în general, aportul acestui sector în domeniul organizării sociale, precum și în proiectarea politicilor și strategiilor de guvernare la nivel local și național.
Organizațiile celui de-al treilea sector, cum mai este numit, contribuie într-o proporție considerabilă la dezvoltarea economiei naționale având în vedere aportul lor la produsul național brut sau la multiplicarea oportunităților de angajare a forței de muncă. În ultimii ani în special s-a constatat nevoia tot mai acută ca organizațiile neguvernamentale să desfășoare activități aducătoare de venituri pentru a-și asigura sustenabilitatea și a-și reduce dependența de finanțatori externi, dar cadrul legislativ nu este suficient dezvoltat în acest sens. Pe de altă parte, economia socială și întreprinderile sociale sunt concepte relativ noi în România, insuficient cunoscute și înțelese.
Având în vedere experiența de 13 ani pe care o am în acest sector, am menționat demersurile întreprinse până acum în legiferarea economiei sociale în România, în prezent, proiectul de lege fiind în faza de avizare la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Pentru o mai bună cunoaștere și susținere a dezvoltării economiei sociale, dar și pentru a facilita comunicarea și colaborarea între Parlamentul României și societatea civilă, la cererea participanților, am acceptat să încep demersurile pentru constituirea unui grup de lucru pe economie socială format din parlamentari din toate partidele politice care activează în diferite comisii de specialitate, dar care doresc să înțeleagă mai bine acest sector și să-l susțină atât pe plan legislativ, cât și în localitățile de unde provin. Vom prelua modelul existent la nivelul Parlamentului European unde funcționează un intergrup pe economie socială care desfășoară activități diverse de cunoaștere, promovare și susținere a economiei sociale.
Intenția noastră este să sprijinim și să promovăm al treilea sector, un partener important al autorităților publice pentru furnizarea de servicii de calitate cu costuri mai reduse, creșterea incluziunii sociale și dezvoltarea comunităților locale.
Florica CHERECHEȘ,
deputat PNL

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:42 Ora standard a Europei de Est