Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Simpozionul științific internațional pentru studenți ,,Protecția Mediului – prezent și viitor”

Joi, la Hotel Continental din Oradea


Simpozionul științific internațional pentru studenți ,,Protecția Mediului – prezent și viitor”
Ne-am bucurat să participăm joi, 11 iulie 2013, la un nou simpozion internațional organizat de Departamentul „Ingineria Mediului” din cadrul Facultății de Protecția Mediului a Universității din Oradea, manifestare științifică organizată cu studenți și pentru studenți.

În urmă cu 4 ani, prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța, în calitate de șef al departamentului ,,Ingineria Mediului” organiza prima ediție a simpozionului științific ,,Protecția Mediului – prezent și viitor” la care participau doar studenți din ultimul an de la programul de studii universitare de licență ,,Ingineria Sistemelor Biotehnice și Ecologice”. La următoarele ediții au participat și studenți din anii mai mici, precum și studenți de la cele 5 programe de master ale departamentului: Factori de mediu în siguranța alimentară și sănătatea publică, Dezvoltare durabilă - regională și agroturistică, Politici noi de mediu privind integrarea europeană, Managementul situațiilor de urgență, crizelor și dezastrelor în agricultură, silvicultură și industria alimentară, Ingineria Mediului și Securitate în muncă.

Vechea și excelenta colaborare cu Universitatea din Debrecen, în special cu prof. dr. ing. Pepo Peter, Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea, precum și relațiile mai noi ale cadrelor didactice din cadrul departamentului (Cornel Domuța, Mircea Curilă, Monica Costea, Radu Brejea, Emilia Pantea, Eugenia Șerban) și din Facultatea de Protecția Mediului (Csep Nicolae, Adrian Timar) au creat condițiile transformării acestui simpozion în simpozion internațional, începând cu ediția din anul 2013.

„În ton cu tematica abordată a fost schimbată (adaptată) și imaginea simbol a documentelor simpozionului, de la un aspect prezentând Roșia Montană (o problemă românească curentă și probabil viitoare), la o floare pe care s-a așezat o buburuză, sugerându-se astfel nepoluarea solului, apei și aerului; pentru că inginerii de mediu formați la Oradea, prin cunoștințele de biologie, chimie, fizică, climatologie, pedologie, biotehnologii, ,,tehnologii” de depoluare a solului, apei și aerului, și monitoringul mediului, au reușit să reconstruiască biocenoza”, după cum avea să sublinieze directorul de departament și moderatorul evenimentului, dl profesor Cornel Domuța.

La simpozion de joi, de la Hotel Continental, au fost invitați studenți de la toate facultățile Universității din Oradea, conducerea administrativă și conducerea Senatului Universității. Conducerea administrativă a fost reprezentată de către prof. univ. dr. Sorin Șipoș, prorectorul cu cercetarea, care a apreciat activitatea departamentului de Ingineria Mediului și a directorului acestuia, considerându-se onorat să participe la acest simpozion internațional studențesc, domnia sa considerând simpozion ca fiind un bun exemplu pentru celelalte departamente ale Universității. Dl prorector a apreciat faptul că doi studenți (Vlad Epure și Cosmin Scridon) continuă cercetările cuprinse în două cărți (singurele de la Facultatea de Protecția Mediului) premiate de Academia de Științe Agricole și Silvice ,,Gheorghe Ionescu Șișești” din București ai căror autori sunt membri ai departamentului de Ingineria Mediului (Sisteme aplicate de management ale mediului înconjurător”, autori Ioan Jelev și Radu Brejea, lucrare cotată cu premiul IM Gheorghiu pe anul 2006 și ,,Asolamentele în sistemele de agricultură”, autor și coordonator Cornel Domuța, carte răsplătită cu premiul Constantin Sandu-Aldea pe anul 2006).

Senatul Universității a fost reprezentat de dl prof. univ. dr. Marius Țepelea, care s-a arătat bucuros să participe pentru a doua oară (după lansarea cărții „Mediul în Munții Apuseni – aplicații practice de teren”) la un eveniment organizat tot de către prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța și colectivul departamentului „Ingineria Mediului”.

„Este un bun început, un bun augur!”

În cuvântul său, decanul Facultății de Protecția Mediului, dl prof. univ. dr. ing. Ioan Chereji, a apreciat inițiativa organizării unor simpozione științifice internaționale pentru studenți (ca fiind „un bun început, un bun augur”); trebuie subliniat faptul că dintre cele cinci departamente ale facultății, departamentul „Ingineria Mediului” este singurul care a organizat până în prezent simpozion cu și pentru studenți. Referindu-se la generoasa temă a simpozionului internațional de joi (,,Protecția Mediului – prezent și viitor”), domnul decan a ținut să ne spună o „mică poveste”, o constatare a domniei sale în timp ce traversa Germania cu mașina: „de parbrizul mașinii nu s-a lipit niciun fluture, nicio muscă. Lucrând în mediu mi-am pus întrebarea firească: Cum se poate întâmpla așa ceva? Pentru că dacă mă duc doar până la Tinca, trebuie să spăl parbrizul…” Cu acest semnal (internațional), dl decan a dorit să facă diferența în ceea ce privește poluarea în Germania și România, noi fiind mereu huliți și arătați cu degetul pentru poluare. Judecați și dumneavoastră unde e mai mare poluarea acolo unde trăiesc fluturii și alte viețuitoare mici sau acolo unde ele nu pot trăi? În încheierea intervenției sale, dl decan a ținut să-i îndemne pe studenți „să pună în evidență valoarea acestei țări, valoarea mediului din România!”

La rândul său, șef lucrări dr. Lucian Roman, prodecan al Facultății de Protecția Mediului, a apreciat calitatea lucrărilor științifice și a limbii engleze în care au fost prezentate acestea, precum și calitatea posterelor. Un comentariu interesant a avut prof. univ. dr. ing. Csep Nicolae, fost secretar științific al Facultății de Protecția Mediului, principalul liant al parteneriatelor dintre Facultatea de Protecția Mediului din Oradea și Universitatea din Debrecen (Ungaria); domnia sa a evidențiat calitatea simpozionului, ca și cadru didactic asociat (pensionar), dl ing. Csep a rămas unul dintre membrii de bază ai comitetului de organizare a simpozionului.

Să mai spunem că în cadrul simpozionului au prezentat lucrări (în plen): Andrei Nistor – Influența eroziunii asupra solului și plantelor în condițiile din Bihor;Vlad Epure – Implementarea unui sistem de management al mediului; Cosmin Scridon – Asolamentul‚ pivotul central al agriculturii durabile din Nord-Vestul României; Ioana Blaj – Studiul comparativ al tehnologiilor de epurare a apelor menajere aplicate în Spania și România; Magda și Sebastian Bonaci – Combustibili derivați din deșeuri (CDD/RDF/CDR) conform codului european al deșeurilor CED 19 12 10; Corina Mut – Studiu privind efectele climatice ale încălzirii globale la Oradea; Adelina Venig – Influența irigației asupra producției de piersici în condițiile de la Oradea. Alții și-au prezentat lucrările sub formă de postere: Cătălin Popa, Ioan Polaciec și Vlad Țicuș, Domnica Pîțu, Nicoleta Criste, Vlad Breb, Laurențiu Mușet, Lia Săveanu, Andreea Lupău, Ioana Alb, Corina Creț, Izabela Corcea, Oana Hava, Dorina Roț, George Vidican, Amalia Paluț, Furcsik Șandor, Nagy Szabolcs, Ordogh Șandor și Tari Szabolcs.

Dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța a coordonat științific lucrările a cinci studenți (Andrei Nistor, Cosmin Scridon, Nicoleta Criste, Vlad Breb, Laurențiu Mușet), șef lucr. dr. ing. Radu Brejea a coordonat lucrările a trei studenți (Vlad Epure, Domnica Pîțu, Ioana Alb), la fel și șef lucr. dr. ing. Monica Costea (Magda Bonaci, Sebastian Bonaci și Corina Creț); șef lucr. dr. ing. Emilia Pantea, lucrările a doi studenți (Ioana Blaj și Izabela Corcea), șef lucr. dr. ing. Cristian Domuța, a doi studenți (Lia Săveanu și Andreea Lupău), la fel și asist. dr. Eugenia Șerban (Corina Mut și Dorina Roț). Au coordonat științific câte o lucrare conf. univ. dr. ing. Maria Șandor (Adelina Venig), conf. univ. dr. ing. Ecaterina Fodor (Ioan Polaciec și Vlad Țicuș), prof. univ. dr. ing. Nicu Cornel Sabău (Cătălin Popa), șef lucr. dr. ing. Adrian Timar (Amalia Paluț), șef lucr. dr. ing. Ana Pereș (Oana Hava) și asist. dr. ing. Koteles Nandor (George Vidican).

Așadar, la simpozion au participat cu lucrări 21 de studenți de la programele universitare de studii de licență și cinci de la master, precum și studenți și cadre didactice de la Universitatea parteneră din Debrecen. Ovidiu Dan