Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Consiliul Național al Elevilor are oficial o voce la nivel european!

Membru observator al O.B.E.S.S.U.

Consiliul Național al Elevilor are oficial o voce la nivel european!

În perioadă 26 iulie - 2 august 2013, 22 de organizații reprezentative ale elevilor din Europa s-au întâlnit în cadrul Adunării Generale și a Școlii de Vară a O.B.E.S.S.U., unde C.N.E. a fost oficial certificat ca membru observator al structurii, propunerea de aderare fiind acceptată și votată în unanimitate de către organizațiile membre ale O.B.E.S.S.U.!

O.B.E.S.S.U., The organising Bureau of European School Student Unions, este structura care reprezintă interesele elevilor în față instituțiilor europene, fiind o platformă de cooperare între organizațiile reprezentative ale elevilor, care oferă un cadru benefic schimbului de experiențe între acestea. Delegația C.N.E., formată din Iulia-Flavia Miron, președinte C.N.E. și Sînziană-Măria Voicu, vicepreședinte C.N.E., a reprezentat Consiliul Național al Elevilor și România în contextul O.B.E.S.S.U., participând activ la dezbaterile din cadrul Adunării Generale, prezentând situația sistemului educațional românesc și împărtășind experiența C.N.E., în ceea ce privește reprezentarea elevilor din România.
Odată devenit membru al O.B.E.S.S.U., Consiliul Național al Elevilor consideră că această cooperare, noile cunoștințe referitoare la modul în care organizațiile reprezentative ale elevilor din Europa luptă și apără drepturile și interesele elevilor și solidaritatea pe care acestea o manifestă față de acțiunile individuale ale acestora, constituie un pol de putere, care va avea un impact considerabil asupra reprezentării intereselor elevilor din România în fața instituțiilor relevante.
În cadrul Adunării Generale, au fost adoptate o serie de poziții, relevante pentru situația sistemului educațional preuniversitar românesc, prin care O.B.E.S.S.U. solicită luarea unor măsuri în privința finanțării educației, implicării elevilor în procesul decizional și în procesul de evaluare a calității actului educațional.
 Platforma O.B.E.S.S.U. oferă posibilitatea unui schimb de experiență între organizații și un cadru de evaluare și apreciere a altor sisteme educaționale din Europa. Consiliul Național al Elevilor se situează la un nivel comparabil cu alte organizații, fiind văzut ca un punct de reper pentru elevii din România, însă, în ceea ce privește situația sistemului educațional românesc, acesta se situează la un nivel scăzut față de majoritatea țărilor europene, datorită finanțării insuficiente și lipsei implicării elevilor în procesul decizional.
În scopul eficientizării și democratizării sistemului educațional, Consiliul Național al Elevilor, timp de doi ani de zile, a solicitat acordarea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație, iar în prezent, în urma discuțiilor cu reprezentanții ministerului, nu există o certitudine a aprobării acestei propuneri, în timp ce, în sistemul educațional din Austria, la nivel preuniversitar, Consiliul de Administrație este compus din 9 membri, 3 elevi, 3 profesori, 3 părinți, elevii având aceleași drepturi ca restul categoriilor. Tot în Austria, elevii au drept de vot universal la alegeri, începând cu vârstă de 16 ani. Elevii din Danemarca au dreptul de a închide o unitate de învățământ pe un motiv bine întemeiat, iar în România, Statutul Elevului, documentul care recunoaște elevii ca o categorie socială, lipsește în continuare din sistemul educațional românesc, deși Consiliul Național al Elevilor a realizat demersurile necesare aprobării acestuia. Finlanda are cel mai dezvoltat sistem educațional din Europa. Majoritatea elevilor finlandezi învață în cadrul școlilor tehnologice, datorită implementării sistemului DUAL VEȚ(Vocațional Education and Training), beneficiand de o formare corespunzătoare care, de regulă, le permite acestora ocuparea unui loc de muncă în domeniul ales, în timp ce școlile tehnologice din România nu sunt adaptate nevoilor socio-economice actuale și nu pregătesc elevii corespunzător cerințelor pieții. Elevii din Spania iau parte la alegerile pentru directorul unității de învățământ, dar România s-a confruntat ani de zile cu un management deficitar al resursei umane în educație.
Țările dezvoltate din punct de vedere economic au la bază o investiție reală în educație, un sistem educațional democratic, în cadrul căreia elevii participă mult mai activ în procesul de luare a deciziilor. De asemenea, se investește în educație pentru cetățenie democratică, educație civică, responsabilizând elevii, care ulterior contribuie activ la bunul demers al societății.
Iulia-Flavia Miron, președintele Consiliului Național al Elevilor, declară:
 „Consiliul Național al Elevilor a făcut un pas important în scopul reprezentării elevilor, fiind acceptat ca membru observator al O.B.E.S.S.U.! Efortul cumulat pe parcursul timpului ne permite în prezent să ne situăm la un nivel similar cu cel al organizațiilor reprezentative ale elevilor din Europa. Schimbul de experiențe al organizațiilor și modalitățile de funcționare a sistemelor educaționale din alte țări europene ne oferă posibilitatea analizei situației învățământului românesc și îmbunătățirii acestuia, militând pentru adoptarea unor politici educaționale care să ofere stabilitate și calitate în actul educațional. Experiența reprezentării elevilor în cadrul european determină, însă, noi semne de întrebare în privința direcției spre care se îndreaptă sistemul educațional românesc”. Cristian Gîrneață
Trimite email
marți, 3 martie 2026 la 20:03:22 Ora standard a Europei de Est