Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 martie 2023

Simulare Evaluarea Națională 2023, proba scrisă la Limba română. Elevii de clasa a VIII-a susțin luni repetiția pentru examenul din iunie – procedură și modele de subiecte
...................................
Luni, 20 martie, încep simulările pentru Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, cu proba la Limba și literatura română. Accesul în sălile de examen se face între 8.00 și 8.30, conform procedurii transmise de Ministerul Educației în țară zilele trecute, iar elevii trebuie să aibă cu ei un document de identitate: certificat de naștere ori carte de identitate, potrivit informațiilor transmise în școli.
Calendarul complet și modele de subiecte, mai jos în articol.
Joi, 16 martie, Ministerul Educației a publicat, pe edu.ro, ghidul simulării pentru examenele naționale. Potrivit acestuia, repartizarea elevilor se realizează astfel încât aceștia să fie așezați câte unul în bancă în ordine alfabetică pe fiecare clasă, astfel încât colectivele să nu fie amestecate. Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de două ore, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.

Rezultatele obținute la simulările naționale nu sunt afișate și nu sunt făcute publice, conform documentului. În procedură se arată că „rezultatele obținute de elevi la simulările naționale sunt comunicate acestora și analizate la nivelul fiecărei clase, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor”. Rezultatele obținute la simulare nu se contestă și nu se trec în catalog. Totuși, în situațiile excepționale în care se dorește consemnarea notelor în catalog, acest lucru se poate face în baza unei cereri scrise depuse de cei interesați, scrie pe edu.ro.

”Timpul de lucru pentru completarea casetei de identificare este de 15 minute; timpul efectiv de lucru pentru fiecare probă scrisă este de 120 de minute și începe după completarea casetei de identificare”, conform informării de la Minister din 8 februarie.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 martie

România, țara cu cei mai puțini copii de peste 4 ani care merg la grădiniță, din Uniunea Europeană – raport / Peste 17% nu sunt înscriși în învățământ / Din toamnă, grupa mijlocie devine obligatorie
..........................................

România are cea mai scăzută rată de participare în învățământul preșcolar din UE pentru copiii între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu, potrivit raportului privind starea învățământului pe anul 2021-2022, publicat de Ministerul Educației recent. Practic, peste 17% dintre copiii de peste 4 ani nu sunt înscriși în grădiniță.
În prezent, doar grupa mare de la grădiniță este obligatorie, urmând ca cea mijlocie să devină obligatorie până cel mai târziu în 2023, iar grupa mică până în anul 2030, potrivit legii Educației nr. 1/2011.
Datele care plasează România alături de Bulgaria, ultimele în clasamentul țărilor cu cea mai scăzută rată de participare în învățământul preșcolar – 82,4% – sunt preluate de la Eurostat în raportul Ministerului Educației...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
5 martie 2023

30 de burse de câte 5.000 de lei pe an școlar, acordate elevilor de clasa a VIII-a din mediul rural pentru a merge la liceu. Printre criterii: nota la Evaluarea Națională 2023, performanța școlară și veniturile familiei
.......................................................
30 de elevi de clasa a VIII-a care provin din mediu rural pot fi susținuți prin burse de câte 5.000 de lei în fiecare an de liceu, în funcție de nota de la Evaluarea Națională 2023 și câteva condiții precum notele din gimnaziu, participarea la concursuri și veniturile părinților, potrivit unui comunicat al Fundației Rădăcini Group, primit de EduPedu.ro.
Pentru a fi eligibil, o condiție este ca aplicantul să fie elev în clasa a VIII-a în anul școlar 2022-2023 la o școală gimnazială din mediul rural, în județele din programul fundației organizatoare: Argeș, Buzău, Brăila, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vaslui și Vrancea.
Bursele ,,pot acoperi cheltuieli privind cazarea elevilor, cheltuielile de deplasare, cheltuielile de întreținere: hrană, îmbrăcăminte, rechizite sau parte din taxa școlară în cazul unui liceu privat, pentru toți cei patru ani de liceu. Nu sunt necesare documente justificative pentru modul cum au fost cheltuite sumele de bani primite ca bursă”, scrie în comunicatul de presă primit de EduPedu.

Consiliul Național al Elevilor are oficial o voce la nivel european!

Membru observator al O.B.E.S.S.U.

Consiliul Național al Elevilor are oficial o voce la nivel european!

În perioadă 26 iulie - 2 august 2013, 22 de organizații reprezentative ale elevilor din Europa s-au întâlnit în cadrul Adunării Generale și a Școlii de Vară a O.B.E.S.S.U., unde C.N.E. a fost oficial certificat ca membru observator al structurii, propunerea de aderare fiind acceptată și votată în unanimitate de către organizațiile membre ale O.B.E.S.S.U.!

O.B.E.S.S.U., The organising Bureau of European School Student Unions, este structura care reprezintă interesele elevilor în față instituțiilor europene, fiind o platformă de cooperare între organizațiile reprezentative ale elevilor, care oferă un cadru benefic schimbului de experiențe între acestea. Delegația C.N.E., formată din Iulia-Flavia Miron, președinte C.N.E. și Sînziană-Măria Voicu, vicepreședinte C.N.E., a reprezentat Consiliul Național al Elevilor și România în contextul O.B.E.S.S.U., participând activ la dezbaterile din cadrul Adunării Generale, prezentând situația sistemului educațional românesc și împărtășind experiența C.N.E., în ceea ce privește reprezentarea elevilor din România.
Odată devenit membru al O.B.E.S.S.U., Consiliul Național al Elevilor consideră că această cooperare, noile cunoștințe referitoare la modul în care organizațiile reprezentative ale elevilor din Europa luptă și apără drepturile și interesele elevilor și solidaritatea pe care acestea o manifestă față de acțiunile individuale ale acestora, constituie un pol de putere, care va avea un impact considerabil asupra reprezentării intereselor elevilor din România în fața instituțiilor relevante.
În cadrul Adunării Generale, au fost adoptate o serie de poziții, relevante pentru situația sistemului educațional preuniversitar românesc, prin care O.B.E.S.S.U. solicită luarea unor măsuri în privința finanțării educației, implicării elevilor în procesul decizional și în procesul de evaluare a calității actului educațional.
 Platforma O.B.E.S.S.U. oferă posibilitatea unui schimb de experiență între organizații și un cadru de evaluare și apreciere a altor sisteme educaționale din Europa. Consiliul Național al Elevilor se situează la un nivel comparabil cu alte organizații, fiind văzut ca un punct de reper pentru elevii din România, însă, în ceea ce privește situația sistemului educațional românesc, acesta se situează la un nivel scăzut față de majoritatea țărilor europene, datorită finanțării insuficiente și lipsei implicării elevilor în procesul decizional.
În scopul eficientizării și democratizării sistemului educațional, Consiliul Național al Elevilor, timp de doi ani de zile, a solicitat acordarea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație, iar în prezent, în urma discuțiilor cu reprezentanții ministerului, nu există o certitudine a aprobării acestei propuneri, în timp ce, în sistemul educațional din Austria, la nivel preuniversitar, Consiliul de Administrație este compus din 9 membri, 3 elevi, 3 profesori, 3 părinți, elevii având aceleași drepturi ca restul categoriilor. Tot în Austria, elevii au drept de vot universal la alegeri, începând cu vârstă de 16 ani. Elevii din Danemarca au dreptul de a închide o unitate de învățământ pe un motiv bine întemeiat, iar în România, Statutul Elevului, documentul care recunoaște elevii ca o categorie socială, lipsește în continuare din sistemul educațional românesc, deși Consiliul Național al Elevilor a realizat demersurile necesare aprobării acestuia. Finlanda are cel mai dezvoltat sistem educațional din Europa. Majoritatea elevilor finlandezi învață în cadrul școlilor tehnologice, datorită implementării sistemului DUAL VEȚ(Vocațional Education and Training), beneficiand de o formare corespunzătoare care, de regulă, le permite acestora ocuparea unui loc de muncă în domeniul ales, în timp ce școlile tehnologice din România nu sunt adaptate nevoilor socio-economice actuale și nu pregătesc elevii corespunzător cerințelor pieții. Elevii din Spania iau parte la alegerile pentru directorul unității de învățământ, dar România s-a confruntat ani de zile cu un management deficitar al resursei umane în educație.
Țările dezvoltate din punct de vedere economic au la bază o investiție reală în educație, un sistem educațional democratic, în cadrul căreia elevii participă mult mai activ în procesul de luare a deciziilor. De asemenea, se investește în educație pentru cetățenie democratică, educație civică, responsabilizând elevii, care ulterior contribuie activ la bunul demers al societății.
Iulia-Flavia Miron, președintele Consiliului Național al Elevilor, declară:
 „Consiliul Național al Elevilor a făcut un pas important în scopul reprezentării elevilor, fiind acceptat ca membru observator al O.B.E.S.S.U.! Efortul cumulat pe parcursul timpului ne permite în prezent să ne situăm la un nivel similar cu cel al organizațiilor reprezentative ale elevilor din Europa. Schimbul de experiențe al organizațiilor și modalitățile de funcționare a sistemelor educaționale din alte țări europene ne oferă posibilitatea analizei situației învățământului românesc și îmbunătățirii acestuia, militând pentru adoptarea unor politici educaționale care să ofere stabilitate și calitate în actul educațional. Experiența reprezentării elevilor în cadrul european determină, însă, noi semne de întrebare în privința direcției spre care se îndreaptă sistemul educațional românesc”. Cristian Gîrneață

Trimite email

Sunday, 28 May 2023