Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Avem nevoie de fizicieni medicali ca de aer...”

Din 15 octombrie, în cadrul laboratorului de Radioterapie se va lucra în trei ture!


„Avem nevoie de fizicieni medicali ca de aer...”
Managerul Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” din Oradea - doctor Ovidiu Laurean Pop, șeful laboratorului de Radioterapie a Centrului Oncologic - doamna doctor Szabo Edina și de domnișoara doctor Teodora Flonta ne-au informat, ieri (marți, 24 septembrie 2013) despre noutățile din cadrul laboratorului de Radioterapie, despre tratamentul pacienților cu acceleratorul liniar și brahiterapie.

Pentru început managerul spitalului ne-a vorbit despre dotarea excelentă a laboratorului și despre tratamentul pacienților care se face mult peste programul de lucru al celor patru medici: Szabo Edina, Teodora Flonta, Renata Zahu și Elisabeta Pătcaș.

„Din luna septembrie, ne-am focalizat doar pe tratamentul cu acceleratorul liniar și respectiv pe brahiterapie. Þin să menționez că brahiterapia este un tratament cu iradiere locală și în sistemul public se practică doar în două centre din România, la noi, cu cel mai nou aparat, și la Institutul Oncologic din București. La ce se folosește în principal brahiterapia? La tratamentul cancerului de col uterin și respectiv la tratamentul cancerului de prostată…”

„Avem promisiunea să se achiziționeze al doilea accelerator”

Referindu-se la echipa de medici, dl manager a ținut să le mulțumească pentru devotament, profesionalism și înțelegere pentru că tratează nu doar pacienți din județul Bihor, „tratăm și pacienți din Satu Mare, Sălaj și Maramureș, și sigur și din alte zone, nu mai departe de acum două săptămâni, aparatul de brahiterapie de la Szeged (Ungaria) s-a defectat și pacienții au fost îndrumați spre Centrul Oncologic din Oradea. Bazându-ne pe acest aflux de pacienți și în urma vizitei dlui ministru Eugen Nicolăescu, dar și în urma discuțiilor avute cu dl secretar de stat dr. Raed Arafat, avem promisiunea să se achiziționeze al doilea accelerator. Spuneam că am luat împreună cu colegii mei anumite măsuri, vom lucra în trei ture. Nu se lucrează niciunde în țară, după câte știu eu, în trei ture, dar colegii mei și-au arătat disponibilitatea să lucrăm în trei ture. Trebuie să mai spunem că acest tratament presupune o echipă, formată din medici, tehnicieni și fizicieni. A fost foarte greu să găsim tot acest personal, pentru că Radioterapia chiar este o specialitate deficitară în țară; tehnicieni, adică asistenți de radiologie, specializați pe așa ceva, am reușit să aducem, cu ajutorul doamnei doctor, chiar de la Centrul Oncologic de la Debrețin (Ungaria)”, a conchis dl manager, doctor Ovidiu Laurean Pop.

„Încercăm să conducem un avion supersonic”

Pentru a ne edifica asupra volumului de muncă pe care îl depune echipa pe care o conduce și asupra travaliului de documentare și autoperfecționare, șeful laboratorului de Radioterapie, doamna doctor Szabo Edina, s-a exprimat cât se poate de plastic.

„Noi reprezentăm o echipă din care fac parte: patru medici, patru fizicieni, nouă asistenți și infirmiere. Noi acum suntem în etapa în care încercăm să conducem un avion supersonic, față de acum șase săptămâni, deși am început să învățăm pentru acest aparat cu un an și jumătate înainte. Deci, noi conducem acum un avion supersonic și gândiți-vă că această radioterapie este foarte performantă, care iradiază pacientul exact acolo unde este necesar și putem să reducem și efectele secundare ale iradierii. La ora actuală avem deja 62 de pacienți în tratament, în două ture. Prin introducerea celei de-a treia ture, eu consider că putem să creștem numărul de pacienți până la 80-85, ceea ce este foarte îmbucurător. Cu toate acestea, avem în spatele nostru o mare și lungă listă de așteptare, cam treizeci de pacienți pe medic, însemnând că 120 de pacienți așteaptă pentru iradiere”. Doamna doctor a ținut apoi să sublinieze programul de lucru care începe la ora 7, dimineața și ține până la ora 22. „Trebuie să mai spunem că iradierea înseamnă nu numai o singură fracție de iradiere, în funcție de localizări, pacienții vin la iradieri de 25 de ori, de 30 de ori, de 35 de ori. De exemplu, pentru o tumoare mamară, vin de 33 de ori. Deci un loc ocupat înseamnă ocupat pentru cinci-șase săptămâni. Eu sper că în primul trimestru al anului viitor să avem și al doilea aparat”, a ținut să precizeze doamna doctor Szabo Edina.

La tot ce s-a spus, domnișoara doctor Teodora Flonta a ținut să fie scurtă, concluzionând: „Avem cu ce, avem pentru cine, ne trebuie foarte multă putere, răbdare și ore… foarte multe ore suplimentare! Am știut când am venit, dar n-am știut când plecăm”.

„Vor să desființeze masteratul de Fizică Medicală”

Participând la discuții, dl doctor Gheorghe Carp - managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență, a ținut să pună punctul pe i și degetul pe rană.

În timp ce pe piața forței de muncă se caută fizicieni medicali, cei de la Universitatea din Oradea vor să desființeze masteratul de Fizică Medicală. „Urmează ca în două săptămâni, să-i prezentăm dlui ministru un material cu sugestiile noastre pentru instruirea cât mai grabnică a asistenților de radioterapie și a fizicienilor medicali. Deci, Ministerul Sănătății este foarte interesat să aibă 500 de fizicieni în următorii cinci ani. Cei de la Universitate au fixat prin hotărâre de CA că trebuie să fie 15 pentru un masterat. Dacă nu sunt 15 atunci nu se ține.

Deși e nevoi de ei ca de aer, nu sunt și nicio universitate nu se pliază pe chestia asta. Acum încercăm cu Ministerul Sănătății, cu Universitatea din Oradea, doamna decan Filip de la Facultatea de Științe este cea care dorește foarte mult să facem”, a precizat dl doctor Gheorghe Carp.

Ovidiu Dan