Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 mai 2021
Ministrul Sorin Cîmpeanu: Sunt universități care se gândesc ca din toamnă să impună anumite condiții: Purtarea de combinezoane de către studenții nevaccinați. Susțin această variantă
Studenții nevaccinați ar putea fi obligați să se prezinte purtând combinezon dacă vor să participe fizic la ore din toamnă, pe când cei vaccinați vor putea să se deplaseze fără astfel de măsuri, iau în calcul unele universități din România, a declarat astăzi ministrul Educației Sorin Cîmpeanu în cadrul unui interviu de la Hotnews.ro. De asemenea, ministrul a adăugat că ar putea exista o prioritizare a studenților vaccinați la cazarea în cămine.
„Sunt unul dintre cei care susțin importanța prezenței fizice pentru derularea stagiilor de practică și activităților directe. Pentru asta, sunt universități care se gândesc ca din toamnă să nu facă rabat de la prezența fizică în cadrul orelor de laborator/lucrări practice și să impună o serie de condiții, spre exemplu participarea studenților vaccinați la aceste ore de laborator și lucrări practice, fără a fi îngrădit participarea studenților care nu sunt vaccinați. Studenții care nu se vor fi vaccinat în toamnă ar putea să aibă la dispoziție, spre exemplu, combinezoane de protecție pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic. Sunt câteva universități și eu personal susțin această variantă”, a declarat Cîmpeanu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
23 martie 2021
1.*BREAKING
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației
Anul școlar actual se va încheia pe 2 iulie 2021 pentru elevi și nu pe 18 iunie, cum era inițial, anunță ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu precizează că, practic, două săptămâni din vacanța de vară se mută în vacanța de primăvară.
„Finalul semestrului al II-lea se decalează două săptămâni. Vacanța de primăvară se prelungește cu două săptămâni. Se mută practic două săptămâni din vacanța de vară în vacanța de primăvară.
În loc să finalizăm semestrul al II-lea pe 18 iunie, se va încheia pe 2 iulie.
• elevii clasei a VIII-a care termină pe 25 iunie (în loc de 11 iunie),
• elevii clasei a XII-a care termină în 18 iunie (în loc de 4 iunie) și
• învățământul profesional și tehnic care termină pe 23 iulie (în loc de 9 iulie)
Dacă nu ar fi fost această variantă a prelungirii vacanței de primăvară cu două săptămâni și a mutării Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a după Bacalaureat, cu tot cu Admiterea la liceu, „ar fi fost destul de clară închiderea școlilor, inclusiv pentru derularea simulărilor”, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Oficialul a dat exemplu că în București, școlile s-ar fi închis de mâine, dacă nu accepta această variantă.
Cîmpeanu a spus că dacă nu ar fi acceptat această modificare a structurii anului școlar, nu s-ar fi semnat modificarea ordinului comun de ministru, ordin pe care trebuia să îl semneze Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

2.*OFICIAL
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare
Ordinul de ministru comun, semnat de Vlad Voiculescu și Sorin Cîmpeanu, care prevede închiderea școlilor la intrarea localităților în carantină și nu la pragul de 6 la mie, a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial, marți seara.
Ordinul nou prevede că scenariul de funcționare al unei unități de învățământ se va actualiza săptămânal, cu referința în fiecare zi de vineri, în funcție de evoluția epidemiologică, cu excepția situației în care localitatea intră în carantină”.

Sextil Pușcariu - figură luminoasă și mereu actuală

Controverse (30)

Sextil Pușcariu - figură luminoasă și mereu actuală

Ne obișnuiserăm a-l întâlni, săptămână de săptămână, în paginile „României literare” pe dl Ion Simuț și-i citeam cu deosebit interes articolele (studiile publicate).

Într-o perioadă era vecin de pagină cu „adversarul său de idei”, dl Gheorghe Grigurcu, dar atunci redacția săptămânalului de sub direcția dlui  Manolescu avea grijă ca portretele celor doi combatanți să fie așezate la aceeași înălțime. Apoi l-am „pierdut” în ciuda faptului că a contribuit la întâlnirea celor doi mari, Eugen Simion și Nicolae Manolescu, convins, ca de altfel și cititorii săi, că „părțile s-au împăcat”. A urmat și un interviu luat scriitorului Nicole Breban, care nu era în relații tocmai amicale cu directorul revistei și pe urmă… tăcere.
Zilele trecute ne-am reîntâlnit cu scrisul dlui Ion Simuț în revista „Cultura” nr. 42/2013, condusă de scriitorul Augustin Buzura. Studiul publicat, intitulat „Sextil Pușcariu 3. Luminile culturale ale memorialisticii” se axează, în principal, pe volumul „Memorii”, apărut la Editura Minerva în anul 1978 și care, în opinia dlui Ion Simuț, devine „operă de rezonanță afectivă, de amplitudine intelectuală și morală (…) opera sa cea mai vie” din care înțelegem „ce înseamnă sufletul, voința, intelectul și cultura unui întemeietor de școală românească în primele decenii ale secolului XX – un filolog complet, întemeietor în lingvistică, în istoria limbii române, în istoria literaturii române, în învățământul românesc”.
Impresionante sunt la S. Pușcariu nu numai ținuta științifică desăvârșită, nu numai spiritul lui obiectiv, dar și educația morală care-i îngăduie să acorde respectul celor ce-l merită, să accepte cu simț critic ideile altora și să nu se teamă de concurență. În volumul „Cercetări și studii” („Minerva” 1975), Sextil Pușcariu scria: „În filologie era odată Hasdeu cel mai de sus (...) era sus pentru că inteligența sa scânteietoare, spiritul său larg și cultura sa vastă l-au așezat acolo cu toate greșelile sale. A venit însă din străinătate dl Philippide, aducând ceea ce lui Hasdeu îi lipsea, o cultură metodică, un mod de a munci cu statornicie (…) cea dintâi grijă i-a fost să sfărâme un idol în atacuri vehemente (…). Dl Philippide a avut un elev, pe dl Densusianu, care s-a întors din străinătate și mai bine pregătit decât dascălul său; întâia sa grijă a fost să-l atace, căutând să surpe o celebritate, care n-avea nevoie să fie dărâmată”.
A fost remarcat faptul că, deși nu se găsea în raporturi de prietenie cu cei doi lingviști amintiți în citatul de mai sus, S. Pușcariu s-a menținut pe o poziție echilibrată, obiectivă, n-a neglijat și nici n-a judecat în mod subiectiv lucrările elevilor acestora, ci a salutat cu satisfacție apariția unor studii ale lui I. Iordan și Al. Rosetti.
Parafrazând o afirmație călinesciană, am putea spune că S. Pușcariu s-a aflat ziua în țipătul cetății și noaptea în turn sub lună, contribuind prin faptă și scris la marile realizări politice și culturale ale vremii sale. Dintr-un articol al prof. arădean Anton Ilica, desprindem mai multe informații despre „Sextil Pușcariu și tânărul Blaga”. Cornelia, studentă la medicină, viitoarea soție a lui L. Blaga, îi trimite savantului manuscrisul poetului. Era la începutul lui octombrie 1918, țara trăia momentul pregătitor al Unirii: „De versurile unui obscur îndrăgostit îmi ardea mie când evenimentele ce se precipitau mă cereau întreg?”, se întreba academicianul. Peste câteva zile însă Pușcariu va citi în întregime manuscrisul și-i va trimite „frumoasei bănățene” părerile sale: „Poeziile trimise sunt frumoase și autorul lor e un talent cu scânteie divină (…). Mi-au plăcut îndeosebi imaginile originale și adevărat poetice. Unele dintre ele sunt adevărate comori”. După aceea, săptămânalul „Glasul Bucovinei”, pe care îl conducea S. Pușcariu, va publica, după „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, alte 32 de poezii ale lui Lucian Blaga. Când Blaga e respins la examenul de docență din cauza împotrivirii lui Bogdan-Duică și a lui Mihail Dragomirescu, S. Pușcariu scrie cu amărăciune: „Universitatea noastră a pățit rușinea de a respinge pe singurul cap filosofic între tinerii noștri ardeleni”.
Ce figură luminoasă, vie și mereu actuală este Sextil Pușcariu și cât de admirabil conturată apare ea în scrisul domnului Ion Simuț! Regretăm că n-a stăruit puțin asupra revistei efemere „Cultura”, căci ne-am fi dat mai bine seama ce modalitate a folosit Pușcariu pentru „a aduce Europa acasă”. Al Serpens     

Trimite email

miercuri, 23 iunie 2021