Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Sextil Pușcariu - figură luminoasă și mereu actuală

Controverse (30)

Sextil Pușcariu - figură luminoasă și mereu actuală

Ne obișnuiserăm a-l întâlni, săptămână de săptămână, în paginile „României literare” pe dl Ion Simuț și-i citeam cu deosebit interes articolele (studiile publicate).

Într-o perioadă era vecin de pagină cu „adversarul său de idei”, dl Gheorghe Grigurcu, dar atunci redacția săptămânalului de sub direcția dlui  Manolescu avea grijă ca portretele celor doi combatanți să fie așezate la aceeași înălțime. Apoi l-am „pierdut” în ciuda faptului că a contribuit la întâlnirea celor doi mari, Eugen Simion și Nicolae Manolescu, convins, ca de altfel și cititorii săi, că „părțile s-au împăcat”. A urmat și un interviu luat scriitorului Nicole Breban, care nu era în relații tocmai amicale cu directorul revistei și pe urmă… tăcere.
Zilele trecute ne-am reîntâlnit cu scrisul dlui Ion Simuț în revista „Cultura” nr. 42/2013, condusă de scriitorul Augustin Buzura. Studiul publicat, intitulat „Sextil Pușcariu 3. Luminile culturale ale memorialisticii” se axează, în principal, pe volumul „Memorii”, apărut la Editura Minerva în anul 1978 și care, în opinia dlui Ion Simuț, devine „operă de rezonanță afectivă, de amplitudine intelectuală și morală (…) opera sa cea mai vie” din care înțelegem „ce înseamnă sufletul, voința, intelectul și cultura unui întemeietor de școală românească în primele decenii ale secolului XX – un filolog complet, întemeietor în lingvistică, în istoria limbii române, în istoria literaturii române, în învățământul românesc”.
Impresionante sunt la S. Pușcariu nu numai ținuta științifică desăvârșită, nu numai spiritul lui obiectiv, dar și educația morală care-i îngăduie să acorde respectul celor ce-l merită, să accepte cu simț critic ideile altora și să nu se teamă de concurență. În volumul „Cercetări și studii” („Minerva” 1975), Sextil Pușcariu scria: „În filologie era odată Hasdeu cel mai de sus (...) era sus pentru că inteligența sa scânteietoare, spiritul său larg și cultura sa vastă l-au așezat acolo cu toate greșelile sale. A venit însă din străinătate dl Philippide, aducând ceea ce lui Hasdeu îi lipsea, o cultură metodică, un mod de a munci cu statornicie (…) cea dintâi grijă i-a fost să sfărâme un idol în atacuri vehemente (…). Dl Philippide a avut un elev, pe dl Densusianu, care s-a întors din străinătate și mai bine pregătit decât dascălul său; întâia sa grijă a fost să-l atace, căutând să surpe o celebritate, care n-avea nevoie să fie dărâmată”.
A fost remarcat faptul că, deși nu se găsea în raporturi de prietenie cu cei doi lingviști amintiți în citatul de mai sus, S. Pușcariu s-a menținut pe o poziție echilibrată, obiectivă, n-a neglijat și nici n-a judecat în mod subiectiv lucrările elevilor acestora, ci a salutat cu satisfacție apariția unor studii ale lui I. Iordan și Al. Rosetti.
Parafrazând o afirmație călinesciană, am putea spune că S. Pușcariu s-a aflat ziua în țipătul cetății și noaptea în turn sub lună, contribuind prin faptă și scris la marile realizări politice și culturale ale vremii sale. Dintr-un articol al prof. arădean Anton Ilica, desprindem mai multe informații despre „Sextil Pușcariu și tânărul Blaga”. Cornelia, studentă la medicină, viitoarea soție a lui L. Blaga, îi trimite savantului manuscrisul poetului. Era la începutul lui octombrie 1918, țara trăia momentul pregătitor al Unirii: „De versurile unui obscur îndrăgostit îmi ardea mie când evenimentele ce se precipitau mă cereau întreg?”, se întreba academicianul. Peste câteva zile însă Pușcariu va citi în întregime manuscrisul și-i va trimite „frumoasei bănățene” părerile sale: „Poeziile trimise sunt frumoase și autorul lor e un talent cu scânteie divină (…). Mi-au plăcut îndeosebi imaginile originale și adevărat poetice. Unele dintre ele sunt adevărate comori”. După aceea, săptămânalul „Glasul Bucovinei”, pe care îl conducea S. Pușcariu, va publica, după „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, alte 32 de poezii ale lui Lucian Blaga. Când Blaga e respins la examenul de docență din cauza împotrivirii lui Bogdan-Duică și a lui Mihail Dragomirescu, S. Pușcariu scrie cu amărăciune: „Universitatea noastră a pățit rușinea de a respinge pe singurul cap filosofic între tinerii noștri ardeleni”.
Ce figură luminoasă, vie și mereu actuală este Sextil Pușcariu și cât de admirabil conturată apare ea în scrisul domnului Ion Simuț! Regretăm că n-a stăruit puțin asupra revistei efemere „Cultura”, căci ne-am fi dat mai bine seama ce modalitate a folosit Pușcariu pentru „a aduce Europa acasă”. Al Serpens     

Trimite email
sâmbătă, 31 ianuarie 2026 la 18:28:49 Ora standard a Europei de Est