Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Sextil Pușcariu - figură luminoasă și mereu actuală

Controverse (30)

Sextil Pușcariu - figură luminoasă și mereu actuală

Ne obișnuiserăm a-l întâlni, săptămână de săptămână, în paginile „României literare” pe dl Ion Simuț și-i citeam cu deosebit interes articolele (studiile publicate).

Într-o perioadă era vecin de pagină cu „adversarul său de idei”, dl Gheorghe Grigurcu, dar atunci redacția săptămânalului de sub direcția dlui  Manolescu avea grijă ca portretele celor doi combatanți să fie așezate la aceeași înălțime. Apoi l-am „pierdut” în ciuda faptului că a contribuit la întâlnirea celor doi mari, Eugen Simion și Nicolae Manolescu, convins, ca de altfel și cititorii săi, că „părțile s-au împăcat”. A urmat și un interviu luat scriitorului Nicole Breban, care nu era în relații tocmai amicale cu directorul revistei și pe urmă… tăcere.
Zilele trecute ne-am reîntâlnit cu scrisul dlui Ion Simuț în revista „Cultura” nr. 42/2013, condusă de scriitorul Augustin Buzura. Studiul publicat, intitulat „Sextil Pușcariu 3. Luminile culturale ale memorialisticii” se axează, în principal, pe volumul „Memorii”, apărut la Editura Minerva în anul 1978 și care, în opinia dlui Ion Simuț, devine „operă de rezonanță afectivă, de amplitudine intelectuală și morală (…) opera sa cea mai vie” din care înțelegem „ce înseamnă sufletul, voința, intelectul și cultura unui întemeietor de școală românească în primele decenii ale secolului XX – un filolog complet, întemeietor în lingvistică, în istoria limbii române, în istoria literaturii române, în învățământul românesc”.
Impresionante sunt la S. Pușcariu nu numai ținuta științifică desăvârșită, nu numai spiritul lui obiectiv, dar și educația morală care-i îngăduie să acorde respectul celor ce-l merită, să accepte cu simț critic ideile altora și să nu se teamă de concurență. În volumul „Cercetări și studii” („Minerva” 1975), Sextil Pușcariu scria: „În filologie era odată Hasdeu cel mai de sus (...) era sus pentru că inteligența sa scânteietoare, spiritul său larg și cultura sa vastă l-au așezat acolo cu toate greșelile sale. A venit însă din străinătate dl Philippide, aducând ceea ce lui Hasdeu îi lipsea, o cultură metodică, un mod de a munci cu statornicie (…) cea dintâi grijă i-a fost să sfărâme un idol în atacuri vehemente (…). Dl Philippide a avut un elev, pe dl Densusianu, care s-a întors din străinătate și mai bine pregătit decât dascălul său; întâia sa grijă a fost să-l atace, căutând să surpe o celebritate, care n-avea nevoie să fie dărâmată”.
A fost remarcat faptul că, deși nu se găsea în raporturi de prietenie cu cei doi lingviști amintiți în citatul de mai sus, S. Pușcariu s-a menținut pe o poziție echilibrată, obiectivă, n-a neglijat și nici n-a judecat în mod subiectiv lucrările elevilor acestora, ci a salutat cu satisfacție apariția unor studii ale lui I. Iordan și Al. Rosetti.
Parafrazând o afirmație călinesciană, am putea spune că S. Pușcariu s-a aflat ziua în țipătul cetății și noaptea în turn sub lună, contribuind prin faptă și scris la marile realizări politice și culturale ale vremii sale. Dintr-un articol al prof. arădean Anton Ilica, desprindem mai multe informații despre „Sextil Pușcariu și tânărul Blaga”. Cornelia, studentă la medicină, viitoarea soție a lui L. Blaga, îi trimite savantului manuscrisul poetului. Era la începutul lui octombrie 1918, țara trăia momentul pregătitor al Unirii: „De versurile unui obscur îndrăgostit îmi ardea mie când evenimentele ce se precipitau mă cereau întreg?”, se întreba academicianul. Peste câteva zile însă Pușcariu va citi în întregime manuscrisul și-i va trimite „frumoasei bănățene” părerile sale: „Poeziile trimise sunt frumoase și autorul lor e un talent cu scânteie divină (…). Mi-au plăcut îndeosebi imaginile originale și adevărat poetice. Unele dintre ele sunt adevărate comori”. După aceea, săptămânalul „Glasul Bucovinei”, pe care îl conducea S. Pușcariu, va publica, după „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, alte 32 de poezii ale lui Lucian Blaga. Când Blaga e respins la examenul de docență din cauza împotrivirii lui Bogdan-Duică și a lui Mihail Dragomirescu, S. Pușcariu scrie cu amărăciune: „Universitatea noastră a pățit rușinea de a respinge pe singurul cap filosofic între tinerii noștri ardeleni”.
Ce figură luminoasă, vie și mereu actuală este Sextil Pușcariu și cât de admirabil conturată apare ea în scrisul domnului Ion Simuț! Regretăm că n-a stăruit puțin asupra revistei efemere „Cultura”, căci ne-am fi dat mai bine seama ce modalitate a folosit Pușcariu pentru „a aduce Europa acasă”. Al Serpens     
Trimite email
luni, 14 septembrie 2026 la 12:07:15 Ora de vară a Europei de Est