Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Învățământul trebuie adaptat nevoilor pieței

O noua reformă în învățământ


Învățământul trebuie adaptat nevoilor pieței
Primarul Oradiei, dl inginer Ilie Bolojan și generalul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, dl profesor Daniel Negrean, au pus punctul pe i, au scos asul din mânecă și au jucat cu cărțile pe masă și pe față, marți, 7 ianuarie 2014, la întâlnirea cu reprezentanții presei.

În câțiva ani, se vrea o noua reformă în învățământ, potrivit comenzii sociale, în pas cu vremea și vremurile, adaptarea învățământului la nevoile pieței: un nou plan de școlarizare, număr mai mare de elevi în clase, accent pe învățământul tehnic și școala profesională, scăderea ponderii învățământului teoretic și a numărului de clase filiera teoretică și vocațională.

Competitivitate, calitatea și eficiența educației

„Prosperitatea și dezvoltarea economică a orașului Oradea depind într-o bună măsură și de calitatea educației tinerilor care absolvă școli sau licee din Municipiul Oradea. În condițiile în care sistemul de educație pregătește tineri fără să țină seama de nevoile angajatorilor locali, competitivitatea Oradiei este amenințată”, a apreciat dl primar.

Strategia primarului și generalului vizează trei componente, realizarea a trei obiective: competitivitatea economiei locale sau naționale, calitatea și eficiența educației.

„Pe partea de eficiență ne interesează care sunt costurile cu care educăm un tânăr, costuri care sunt asigurate de statul român per elev; ne interesează elevii, câți dintre ei, după ce termină, lucrează în piața muncii în specializarea pe care au obținut-o sau nu; din punct de vedere al calității, ne interesează ca elevii să fie bine pregătiți, să-și însușească abilități pe care apoi le folosesc în viața de zi cu zi sau în companiile unde lucrează, iar din punct de vedere al competitivității orașului, suntem un oraș mai competitiv decât altele dacă forța de muncă din Oradea este mai bine pregătită pentru ceea ce cere piața locală, pentru că, vrem nu vrem, cea mai mare parte din tinerii care sunt școlarizați în Oradea rămân în Oradea.

Constatăm apoi că învățământul românesc este în general neadaptat la realitatea economică”. În parte și din cauza unei defectuoase alcătuiri a planului de școlarizare, în care se ținea cont mai mult de competențele corpului profesoral decât de cererea pieței. Apoi „o parte dintre profesorii care predau aspecte tehnice, aceasta e valabil și pentru mediul universitar, nu mai sunt la zi cu realitatea economică. E foarte greu să predai un profil tehnologic dacă tu n-ai mai fost într-o fabrică, înființată în Oradea astăzi care vine cu o tehnologie pe care tu la facultate atunci când te-ai pregătit n-ai învățat-o. De multe ori, cei care predau nu mai sunt conectați la realitatea economică. O altă problemă cheie a învățământului nostru de astăzi este calitatea, care lasă de dorit. În acești 20 de ani, scăderea calității învățământului nostru este o realitate”. Pentru exemplificare, s-a luat rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat, care anul trecut, în Bihor, a fost de 55%, este „o oglindă a calității învățământului preuniversitar din România”. O altă realitate a zilelor noastre evidențiată de dl primar a fost cea a abandonului școlar (în zona rurală și în special în localitățile sărace). „Tinerii rămân cu opt clase, nu au nicio meserie și e foarte greu atunci să fie competitivi pe piața forței de muncă”. Dl primar consideră o eroare desființarea școlilor profesionale și felicită ministerul de resort pentru reînființarea lor. Tot dl primar e de părere că „pregătim prea mulți studenți în România de astăzi și nu am pregătit oameni care să învețe o meserie, de când am desființat școlile profesionale”. Domnul primar a subliniat apetența multor tineri de a obține diplome și nu de a învăța o meserie, diplome care să le confere o șansă în plus. Revenind asupra pregătirii prea multor studenți, dl primar a ținut să precizeze faptul că pregătind „foarte mulți tineri în domenii care nu au acoperire pe piață, creează și o frustrare socială. Pentru că acești tineri au niște așteptări care nu pot fi onorate pe piață și în plus pierd ani din viață în școli care nu le garantează nimic în plus”.

Direcții pentru eficientizarea învățământului

În continuare, dl primar a evidențiat câteva direcții pe care Primăria și Inspectoratul Școlar le consideră necesare pentru eficientizarea învățământului.

1.Corelarea programelor de studii cu piața muncii, și în acest sens au avut loc consultări cu firmele din Oradea (pentru dezvoltarea învățământului profesional).

2.Plan de școlarizare corespunzător, care ține cont de aceste consultări și cerințele firmelor, ale marilor angajatori, companii care au peste 300 de angajați.

3.Creșterea calității învățământului în Oradea, prin asimilarea de către corpul profesoral, în special în zona tehnologică, a competențelor cerute pe piața muncii. În acest sens companiile vor colabora cu profesorii de la viitoarele clase de profesională pentru a le facilita cunoașterea tehnologiilor pe care le folosesc. Reprezentanți ai companiilor (care au clase de profesională) vor fi numiți în consiliul de administrație al școlilor respective.

4.Schimbarea mentalității părinților, „pentru că e nevoie să încurajăm și să direcționăm lucrurile pentru formarea tinerilor pentru meserii. Decât un șomer cu diplomă universitară, mai bine un tânăr care are o meserie care îi asigură un câștig la fel de bun cu a unui om cu diplomă…”

5.Dotarea unor ateliere-școală în care tinerii să poată învăța meseriile care se cer pe piață.

Planul de școlarizare pentru 2014-2015

Dl inspector școlar general Daniel Negrean a prezentat în detaliu planul de școlarizare pentru 2014-2015, care a fost elaborat în lumina modificărilor care au fost aduse la Legea Educației Naționale prin OUG nr. 117 din 23.12.2013, cu trei mari noutăți: învățământul obligatoriu este de 11 clase; școala profesională este introdusă ca nivel de pregătire începând cu clasa a IX-a și raportul de audit pe care îl face ISJ pentru unitatea de învățământ atunci când aceasta nu se încadrează în cheltuielile de personal.

În urma studiilor efectuale, ISJ Bihor a stabilit o strategie prin care pentru clasele de debut (clasa a V-a și a IX-a), încadrarea să se facă la numărul maxim de elevi, în baza Ordinului ministrului Educației 5454 din 12.11.2013, ordin care prevede modul în care se stabilește rețeaua școlară și se fundamentează proiectul planului de școlarizare.

Pentru anul școlar 2014-2015, în Municipiul Oradea numărul minim de elevi pentru clasa a V-a este de 25 de elevi, indiferent de limba de predare, iar pragul maxim este de 32 de elevi/clasă.

La clasele a IX-a, structura în anul școlar 2013-2014 pe filieră și profiluri este următoarea: 50 de clase filieră teoretică (34 profil real, 16 profil uman), 15 clase filieră vocațională și 39 de clase filieră tehnologică. Deci, filiera teoretică și cea vocațională însumează 65 de clase (50+15), ceea ce înseamnă ca pondere 62,5%, iar filiera tehnologică de 39 de clase reprezintă 37,5%.

Ponderea optimă recomandată de MEN până în 2020 este de 40% pentru teoretic+vocațional și 60% pentru tehnologic+profesional.

Dacă în acest an școlar numărul de clase de profesională este de 13 (începând cu clasa a X-a), pentru anul școlar 2014-2015 se estimează pentru învățământul liceal tehnologic și profesional (care va începe din clasa a IX-a), 41 de clase. De la 65 de clase filieră teoretică și vocațională se prevede ca în 2019-2020 să se ajungă gradual la 40 de clase, iar la filiera tehnologică, de la 39 de clase, tot gradual în 2019-2020 la 61 de clase.

Din toamnă, în Oradea, comanda socială este de 18 clase de profesională

Din toamnă, în Oradea urmează să funcționeze 18 clase de școală profesională, după cum avea să sublinieze dl primar. Aceste clase s-au născut în urma discuțiilor avute cu agenții economici. „Aproape fiecare clasă are, să-l numesc așa, un fel de „patron” sau măcar doi. Deci companiile mari și-au luat angajamentul că vor „ghidona” că vor colabora pentru buna pregătire a elevilor din aceste clase”, a adăugat dl primar. „Treptat-treptat, în următorii cinci ani, dacă vom merge pe o modificare liniară, și nu se întâmplă ceva spectaculos, în fiecare an, la clasa a IX-a, vom reduce cu 5 numărul de clase de profil teoretic, în așa fel încât de la 65 de clase să ajungem la 40. Și în fiecare an, vom majora, proporțional, clasele de profesională, să ajungem de la 18 la 30 de clase. Deci acestea sunt direcțiile pe care noi le susținem împreună cu Inspectoratul, în așa fel încât să adaptăm forța de muncă pregătită în școlile din Oradea la cerințele pieței”, a conchis dl primar, ing. Ilie Bolojan.

Ovidiu Dan

Trimite email

vineri, 18 septembrie 2026 la 11:24:53 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Direcţia 5

Direcţia 5 - Dubla aniversare, la Sala Palatului

joi, 24 septembrie 2026, ora 20.00, acces de la 19.00

Direcţia 5 - Dubla aniversare la Sala Palatului - 35 de ani de la înfiinţare şi 35 de ani de la primul album