Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Primul pas spre România”

24 Ianuarie 1859

„Primul pas spre România”

Ziua de 24 Ianuarie 1859 a rămas în istoria românilor ca o dată la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României moderne.

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad și a decedat la 15 mai 1873, la doar 53 de ani, în Germania; azi, domnitorul Cuza își doarme somnul de veci la Iași, la Biserica Sfinții Trei Ierarhi. A fost primul domnitor al Principatelor Unite, a participat la mișcarea revoluționară de la 1848, a înfăptuit unitatea constituțională și administrativă, a adoptat în 1862 numele de România, cu capitala la București; a adoptat o serie de reforme, menite să modernizeze spațiul românesc: secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a înființat primele universități, la Iași și la București, a organizat armata națională, a construit prima cale ferată din România: București-Giurgiu. Nicolae Iorga spunea despre Cuza că „Era un om cu înalte însușiri, hotărât, gata de jertfă, lipsit de patima banului, ceea ce îl ridica însă mai presus de cei mai mulți contemporani ai săi era popularitatea sa, iubirea sa pentru cei mulți și săraci și lipsa de orice dispreț și măreție în legătură cu dânșii. Aceasta a făcut ca Alexandru Ioan Cuza să fie iubit de mulțime încă de la început. Era un semn bun: parcă se prevedea că noul stăpânitor al ambelor Principate, îndeplinătorul Unirii, va fi în același timp și dezrobitorul țăranilor”.
În secolul al XIX-lea, soarta Moldovei și a Þării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, dar situația s-a schimbat când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri (Marea Britanie, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman).
La 5 Ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, unde a fost desemnat domnitor Alexandru Ioan Cuza, iar la 24 Ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, unde a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Unirea, spunea Cuza „E singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru și să ne permită a da țării organizarea ce o aștepta de atât de mult timp”.
Așadar, Alexandru Ioan Cuza este astăzi pentru noi un model, un om al momentului, care uneori a greșit, dar a reușit prin inteligență, cinste și sinceritate să redea românilor fericirea și bucuria de a trăi în fiecare zi într-o țară liberă și unită.
Elevii de la Școala Gimnazială Nr. 1 Balc, îndrumați de prof. Diana Crăciun, au sărbătorit acest mare eveniment. Elevii Barna Dănuț, Filep Fatima din clasa a VII-a A și elevul Bozga Alexandru din clasa a VIII-a A au citit referate despre viața lui Cuza, Unire și sfârșitul vieții domnitorului. Corul școlii, îndrumat de prof. Emilia Șugar, a dedicat acestei zile un moment artistic, iar la final ne-am prins cu toții în Hora Unirii, căci „Unirea, Națiunea a făcut-o!”
Prof. Diana Crăciun

Trimite email
sâmbătă, 16 mai 2026 la 05:43:31 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00