Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

„Protecția drepturilor copiilor în mediul online”

Miercuri, ELSA Oradea a organizat un seminar pe tema


„Protecția drepturilor copiilor în mediul online”
Miercuri, 5 martie 2014, ELSA Oradea a organizat, în sala festivă a Facultății de Drept, un seminar pe tema „Protecția drepturilor copiilor în mediul online”, în cadrul evenimentului, intitulat ELSA Day.

„Prin acest eveniment, ne-am propus să tratăm, punctual, cazurile privind traficul de minori, pedofilie, pornografie infantilă, și să arătăm în ce mod este afectată dezvoltarea copilului în cazurile expunerii în cadrul unor materiale nepotrivite/indecente, problema prietenilor virtuali (cine sunt ei cu adevărat și ce doresc), dar și alte asemenea cazuri”, ne-a spus președintele ELSA, Lucian Costa.

Tema propusă a fost tratată specific profesiei de fiecare dintre distinșii invitați: judecătoarea Carmen Domocoș, vicepreședinte al Judecătoriei Oradea, avocat Răzvan Doseanu, avocat în cadrul Baroului Bihor, dl comisar-șef Valerian Șipoș, din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea, dl Tiberiu Pugna – președinte al Colegiului Psihologilor din Oradea, dna lect. univ. dr. Delia Bârle, psiholog, profesor la Facultatea de Științe Socio-Umane, Oradea, departamentul de Psihologie, precum și Petru Pavel Radu, agent-șef de poliție.

Pentru început, tema a fost tratată de dna psiholog Delia Bârle „Am să vă vorbesc liber despre ceea ce am studiat, am cercetat, am proiectat și ceea ce practic în acest domeniu al protecției copiilor pe internet. Experiența mea se rezumă la două cercetări importante, una care are rolul să identifice principalii factori de risc din punct de vedere psihologic, atunci când vorbim de riscurile la care sunt supuși copiii pe internet și o altă cercetare cu privire la eficiența unei posibile intervenții atunci când dorim să informăm copiii și părinții, dar și cadrele didactice despre ce înseamnă pericolele pe internet și ce am putea să facem în acest sens pentru a-i sprijini mai mult. În acest sens, am proiectat două programe de intervenție, unul care se desfășoară în mediu privat, cu grupe de copii, face parte dintr-un proiect mai amplu, se numește „Eu sunt eu” și modulul pentru clasele I – II are rolul de a sprijini informarea copiilor despre ce înseamnă internetul și ce înseamnă riscurile atunci când utilizăm internetul. Un alt proiect pe care l-am gândit și care derivă din cercetările conduse anterior, se intitulează „Căpitan pe internet navighează deștept” și anul trecut s-a desfășurat în mai multe școli din județul Bihor”.

În „incursiunea” făcută, doamna psiholog a descoperit care sunt activitățile care îi atrag pe copii pe internet, cât timp stau copiii pe internet, câte site-uri cunosc ei (elevi din clasele a II-a și a III-a) și câte site-uri accesează. Punând întrebări asemănătoare părinților acestora, s-a urmărit să se vadă dacă ceea ce știu părinții coincide cu ceea ce fac copiii. S-a constatat că într-un număr destul de mare de cazuri, părinții nu știu în totalitate ceea ce fac copiii lor pe internet. Nu știau despre site-urile pe care copiii le accesează pentru a vedea filme și pentru a descărca muzică; părinții știau despre site-urile cu joculețe ușoare, nu despre site-urile de socializare și despre site-urile de pe care se descarcă materiale. Ca psiholog, dna Delia Bârle a descoperit și corelația care există între anumite trăsături (agitația sau lipsa de concentrare a atenției) și timpul pe care acei copii îl petrec pe internet. Din cea de-a doua cercetare, a constatat că „părinții nu cunosc politicile de securitate pe care le pun la dispoziție diverse site-uri și în momentul în care părintele nu le cunoaște este greu să-și ajute copilul și întrebarea retorică este: dacă nu părintele, atunci cine? Dacă nu părintele, atunci o poate face școala sau un anumit specialist, cum ar fi psihologul”, a conchis dna psiholog Delia Bârle.

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Protecția drepturilor copiilor în mediul online”.