Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției

Dna deputat Florica Cherecheș a făcut

Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției

Miercuri, 26 martie 2014, doamna deputat Florica Cherecheș a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției și a susținut o conferință de presă la Palatul Parlamentului în care a prezentat principalele modificări aduse, precum și motivele care au condus la necesitatea îmbunătățirii acestei legi.

Propunerea legislativă dorește să contribuie la creșterea numărului de copii adoptați pentru a le oferi șansa de a crește în siguranță și cu dragostea unei familii.
În condițiile în care la nivelul anului 2012, existau 57.480 de copii instituționalizați și doar 1.400 de familii care dețineau atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, este evident că sistemul funcționează greoi și trebuie găsite soluțiile pentru asigurarea celerității procedurii de adopție a copiilor abandonați.
Propunerea legislativă ar contribui atât la asigurarea unei familii pentru acești copii, dar și la confortul emoțional și stabilitatea de care au nevoie în dezvoltarea lor.
Una dintre modificările aduse se referă la mărirea valabilității atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, de la 1 an la 2 ani, deoarece de regulă familiile adoptatoare nu ajung să figureze în listele întocmite de către Oficiul pentru selecția celei mai potrivite persoane/familii, unde unul dintre criteriile de selecție este acela al vechimii atestatului, în perioada de un an cât este valabil atestatul în momentul de față.
De asemenea, se dorește reducerea perioadei de timp în care copilul se află în stadiul măsurii de protecție, de la 1 an la 6 luni. Acesta este benefică în principal interesului superior al copilului prin integrarea cât mai rapidă în cadrul familiei adoptatoare care îi va oferi afecțiunea și îngrijirea de care are nevoie un copil pentru o dezvoltare cât mai bună.
O altă modificare privește abrogarea literei c) alineatul (8) al articolului 16, deoarece nu trebuie excluse de la posibilitatea de a adopta, retrăgându-li-se atestatul, persoanele care s-au implicat direct în identificarea unui copil potențial adoptabil. Atașamentul unor voluntari care se ocupă de îngrijirea copiilor în spitale, datorită lipsei de personal în cadrul acestor spitale/maternități, nu trebuie sancționat, iar copiii trebuie să ajungă cât mai curând în brațele unei familii iubitoare pentru a le maximiza șansele unei dezvoltări armonioase. Această prevedere poate să împiedice formarea unor familii aproape natural prin atașamentul și legătura formată între un copil și un voluntar/ educatoare/ îngrijitor/ asistent(ă)/ medic/etc., motiv pentru care abrogarea alineatului (8) al articolului 16, litera c) este imperios necesar.
Un alt aspect urmărit de propunerea înaintată se referă la reducerea termenului în care părinții și rudele copilului și-ar putea retrage declarația de consimțământ la adopție la 30 de zile, precum și reducerea numărului de rude care trebuie identificate pentru a-și exprima consimțământul, de la gradul al IV-lea la gradul al treilea, urmărindu-se astfel integrarea cât mai rapidă a copilului în cadrul familiei adoptatoare. 
Totodată, o altă prevedere importantă se referă la acordarea concediului de îngrijire a copilului pe o perioadă de un an, indiferent de vârsta copilului, precum și de o indemnizație lunară egală cu media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, pentru cei care adoptă, astfel încât să se faciliteze adaptarea copilului în noua familie și dezvoltării unui atașament securizant.
De asemenea, în cazul adopțiilor internaționale, doamna deputat Florica Cherecheș propune scurtarea termenelor din legislația în vigoare pe care copiii trebuie să le petreacă în sistemul de stat: „Până acum, copiii care sunt deschiși adopției internaționale de către români sunt cei care au stat doi ani în sistem și nu au fost adoptați de o familie din România. Vrem să reducem acest termen de la doi ani la șase luni, tocmai pentru a da șansa mai multor copii să fie adoptați de familii de români stabiliți în străinătate”.
În anul 2013, conform datelor furnizate de Oficiul Român de Adopții, 1.033 de familii din 1.575 de familii cu atestat doreau să adopte NUMAI copii clinic sănătoși și doar 353 de familii din cele 1.575 doreau să adopte și copii romi. Spre deosebire de cerințele formulate în cadrul adopțiilor interne, în cadrul celor 11 adopții internaționale încuviințate în anul 2013, majoritatea copiilor adoptați au fost de etnie romă, 1 copil fiind încadrat în grad de handicap mediu, iar 4 cu întârzieri în dezvoltare.
Prin încurajarea adopției, statul român, pe lângă faptul că facilitează dezvoltarea armonioasă a copiilor într-un cadru iubitor și securizant, realizează și economii la buget, aferente anilor în care ar avea în grijă copilul în sistem instituționalizat.
Scopul propunerii legislative depuse este de a transforma adopția într-o reală măsură de protecție, care să ofere confortul emoțional și stabilitatea de care au nevoie copiii pentru a se dezvolta armonios.
Fulvia Dumitreanu,
consilier parlamentar

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:46 Ora standard a Europei de Est