Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției

Dna deputat Florica Cherecheș a făcut

Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției

Miercuri, 26 martie 2014, doamna deputat Florica Cherecheș a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției și a susținut o conferință de presă la Palatul Parlamentului în care a prezentat principalele modificări aduse, precum și motivele care au condus la necesitatea îmbunătățirii acestei legi.

Propunerea legislativă dorește să contribuie la creșterea numărului de copii adoptați pentru a le oferi șansa de a crește în siguranță și cu dragostea unei familii.
În condițiile în care la nivelul anului 2012, existau 57.480 de copii instituționalizați și doar 1.400 de familii care dețineau atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, este evident că sistemul funcționează greoi și trebuie găsite soluțiile pentru asigurarea celerității procedurii de adopție a copiilor abandonați.
Propunerea legislativă ar contribui atât la asigurarea unei familii pentru acești copii, dar și la confortul emoțional și stabilitatea de care au nevoie în dezvoltarea lor.
Una dintre modificările aduse se referă la mărirea valabilității atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, de la 1 an la 2 ani, deoarece de regulă familiile adoptatoare nu ajung să figureze în listele întocmite de către Oficiul pentru selecția celei mai potrivite persoane/familii, unde unul dintre criteriile de selecție este acela al vechimii atestatului, în perioada de un an cât este valabil atestatul în momentul de față.
De asemenea, se dorește reducerea perioadei de timp în care copilul se află în stadiul măsurii de protecție, de la 1 an la 6 luni. Acesta este benefică în principal interesului superior al copilului prin integrarea cât mai rapidă în cadrul familiei adoptatoare care îi va oferi afecțiunea și îngrijirea de care are nevoie un copil pentru o dezvoltare cât mai bună.
O altă modificare privește abrogarea literei c) alineatul (8) al articolului 16, deoarece nu trebuie excluse de la posibilitatea de a adopta, retrăgându-li-se atestatul, persoanele care s-au implicat direct în identificarea unui copil potențial adoptabil. Atașamentul unor voluntari care se ocupă de îngrijirea copiilor în spitale, datorită lipsei de personal în cadrul acestor spitale/maternități, nu trebuie sancționat, iar copiii trebuie să ajungă cât mai curând în brațele unei familii iubitoare pentru a le maximiza șansele unei dezvoltări armonioase. Această prevedere poate să împiedice formarea unor familii aproape natural prin atașamentul și legătura formată între un copil și un voluntar/ educatoare/ îngrijitor/ asistent(ă)/ medic/etc., motiv pentru care abrogarea alineatului (8) al articolului 16, litera c) este imperios necesar.
Un alt aspect urmărit de propunerea înaintată se referă la reducerea termenului în care părinții și rudele copilului și-ar putea retrage declarația de consimțământ la adopție la 30 de zile, precum și reducerea numărului de rude care trebuie identificate pentru a-și exprima consimțământul, de la gradul al IV-lea la gradul al treilea, urmărindu-se astfel integrarea cât mai rapidă a copilului în cadrul familiei adoptatoare. 
Totodată, o altă prevedere importantă se referă la acordarea concediului de îngrijire a copilului pe o perioadă de un an, indiferent de vârsta copilului, precum și de o indemnizație lunară egală cu media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, pentru cei care adoptă, astfel încât să se faciliteze adaptarea copilului în noua familie și dezvoltării unui atașament securizant.
De asemenea, în cazul adopțiilor internaționale, doamna deputat Florica Cherecheș propune scurtarea termenelor din legislația în vigoare pe care copiii trebuie să le petreacă în sistemul de stat: „Până acum, copiii care sunt deschiși adopției internaționale de către români sunt cei care au stat doi ani în sistem și nu au fost adoptați de o familie din România. Vrem să reducem acest termen de la doi ani la șase luni, tocmai pentru a da șansa mai multor copii să fie adoptați de familii de români stabiliți în străinătate”.
În anul 2013, conform datelor furnizate de Oficiul Român de Adopții, 1.033 de familii din 1.575 de familii cu atestat doreau să adopte NUMAI copii clinic sănătoși și doar 353 de familii din cele 1.575 doreau să adopte și copii romi. Spre deosebire de cerințele formulate în cadrul adopțiilor interne, în cadrul celor 11 adopții internaționale încuviințate în anul 2013, majoritatea copiilor adoptați au fost de etnie romă, 1 copil fiind încadrat în grad de handicap mediu, iar 4 cu întârzieri în dezvoltare.
Prin încurajarea adopției, statul român, pe lângă faptul că facilitează dezvoltarea armonioasă a copiilor într-un cadru iubitor și securizant, realizează și economii la buget, aferente anilor în care ar avea în grijă copilul în sistem instituționalizat.
Scopul propunerii legislative depuse este de a transforma adopția într-o reală măsură de protecție, care să ofere confortul emoțional și stabilitatea de care au nevoie copiii pentru a se dezvolta armonios.
Fulvia Dumitreanu,
consilier parlamentar
Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 11:02:41 Ora standard a Europei de Est