Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției

Dna deputat Florica Cherecheș a făcut

Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției

Miercuri, 26 martie 2014, doamna deputat Florica Cherecheș a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției și a susținut o conferință de presă la Palatul Parlamentului în care a prezentat principalele modificări aduse, precum și motivele care au condus la necesitatea îmbunătățirii acestei legi.

Propunerea legislativă dorește să contribuie la creșterea numărului de copii adoptați pentru a le oferi șansa de a crește în siguranță și cu dragostea unei familii.
În condițiile în care la nivelul anului 2012, existau 57.480 de copii instituționalizați și doar 1.400 de familii care dețineau atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, este evident că sistemul funcționează greoi și trebuie găsite soluțiile pentru asigurarea celerității procedurii de adopție a copiilor abandonați.
Propunerea legislativă ar contribui atât la asigurarea unei familii pentru acești copii, dar și la confortul emoțional și stabilitatea de care au nevoie în dezvoltarea lor.
Una dintre modificările aduse se referă la mărirea valabilității atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, de la 1 an la 2 ani, deoarece de regulă familiile adoptatoare nu ajung să figureze în listele întocmite de către Oficiul pentru selecția celei mai potrivite persoane/familii, unde unul dintre criteriile de selecție este acela al vechimii atestatului, în perioada de un an cât este valabil atestatul în momentul de față.
De asemenea, se dorește reducerea perioadei de timp în care copilul se află în stadiul măsurii de protecție, de la 1 an la 6 luni. Acesta este benefică în principal interesului superior al copilului prin integrarea cât mai rapidă în cadrul familiei adoptatoare care îi va oferi afecțiunea și îngrijirea de care are nevoie un copil pentru o dezvoltare cât mai bună.
O altă modificare privește abrogarea literei c) alineatul (8) al articolului 16, deoarece nu trebuie excluse de la posibilitatea de a adopta, retrăgându-li-se atestatul, persoanele care s-au implicat direct în identificarea unui copil potențial adoptabil. Atașamentul unor voluntari care se ocupă de îngrijirea copiilor în spitale, datorită lipsei de personal în cadrul acestor spitale/maternități, nu trebuie sancționat, iar copiii trebuie să ajungă cât mai curând în brațele unei familii iubitoare pentru a le maximiza șansele unei dezvoltări armonioase. Această prevedere poate să împiedice formarea unor familii aproape natural prin atașamentul și legătura formată între un copil și un voluntar/ educatoare/ îngrijitor/ asistent(ă)/ medic/etc., motiv pentru care abrogarea alineatului (8) al articolului 16, litera c) este imperios necesar.
Un alt aspect urmărit de propunerea înaintată se referă la reducerea termenului în care părinții și rudele copilului și-ar putea retrage declarația de consimțământ la adopție la 30 de zile, precum și reducerea numărului de rude care trebuie identificate pentru a-și exprima consimțământul, de la gradul al IV-lea la gradul al treilea, urmărindu-se astfel integrarea cât mai rapidă a copilului în cadrul familiei adoptatoare. 
Totodată, o altă prevedere importantă se referă la acordarea concediului de îngrijire a copilului pe o perioadă de un an, indiferent de vârsta copilului, precum și de o indemnizație lunară egală cu media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, pentru cei care adoptă, astfel încât să se faciliteze adaptarea copilului în noua familie și dezvoltării unui atașament securizant.
De asemenea, în cazul adopțiilor internaționale, doamna deputat Florica Cherecheș propune scurtarea termenelor din legislația în vigoare pe care copiii trebuie să le petreacă în sistemul de stat: „Până acum, copiii care sunt deschiși adopției internaționale de către români sunt cei care au stat doi ani în sistem și nu au fost adoptați de o familie din România. Vrem să reducem acest termen de la doi ani la șase luni, tocmai pentru a da șansa mai multor copii să fie adoptați de familii de români stabiliți în străinătate”.
În anul 2013, conform datelor furnizate de Oficiul Român de Adopții, 1.033 de familii din 1.575 de familii cu atestat doreau să adopte NUMAI copii clinic sănătoși și doar 353 de familii din cele 1.575 doreau să adopte și copii romi. Spre deosebire de cerințele formulate în cadrul adopțiilor interne, în cadrul celor 11 adopții internaționale încuviințate în anul 2013, majoritatea copiilor adoptați au fost de etnie romă, 1 copil fiind încadrat în grad de handicap mediu, iar 4 cu întârzieri în dezvoltare.
Prin încurajarea adopției, statul român, pe lângă faptul că facilitează dezvoltarea armonioasă a copiilor într-un cadru iubitor și securizant, realizează și economii la buget, aferente anilor în care ar avea în grijă copilul în sistem instituționalizat.
Scopul propunerii legislative depuse este de a transforma adopția într-o reală măsură de protecție, care să ofere confortul emoțional și stabilitatea de care au nevoie copiii pentru a se dezvolta armonios.
Fulvia Dumitreanu,
consilier parlamentar

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 08:27:24 Ora standard a Europei de Est