Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției

Dna deputat Florica Cherecheș a făcut

Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției

Miercuri, 26 martie 2014, doamna deputat Florica Cherecheș a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției și a susținut o conferință de presă la Palatul Parlamentului în care a prezentat principalele modificări aduse, precum și motivele care au condus la necesitatea îmbunătățirii acestei legi.

Propunerea legislativă dorește să contribuie la creșterea numărului de copii adoptați pentru a le oferi șansa de a crește în siguranță și cu dragostea unei familii.
În condițiile în care la nivelul anului 2012, existau 57.480 de copii instituționalizați și doar 1.400 de familii care dețineau atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, este evident că sistemul funcționează greoi și trebuie găsite soluțiile pentru asigurarea celerității procedurii de adopție a copiilor abandonați.
Propunerea legislativă ar contribui atât la asigurarea unei familii pentru acești copii, dar și la confortul emoțional și stabilitatea de care au nevoie în dezvoltarea lor.
Una dintre modificările aduse se referă la mărirea valabilității atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, de la 1 an la 2 ani, deoarece de regulă familiile adoptatoare nu ajung să figureze în listele întocmite de către Oficiul pentru selecția celei mai potrivite persoane/familii, unde unul dintre criteriile de selecție este acela al vechimii atestatului, în perioada de un an cât este valabil atestatul în momentul de față.
De asemenea, se dorește reducerea perioadei de timp în care copilul se află în stadiul măsurii de protecție, de la 1 an la 6 luni. Acesta este benefică în principal interesului superior al copilului prin integrarea cât mai rapidă în cadrul familiei adoptatoare care îi va oferi afecțiunea și îngrijirea de care are nevoie un copil pentru o dezvoltare cât mai bună.
O altă modificare privește abrogarea literei c) alineatul (8) al articolului 16, deoarece nu trebuie excluse de la posibilitatea de a adopta, retrăgându-li-se atestatul, persoanele care s-au implicat direct în identificarea unui copil potențial adoptabil. Atașamentul unor voluntari care se ocupă de îngrijirea copiilor în spitale, datorită lipsei de personal în cadrul acestor spitale/maternități, nu trebuie sancționat, iar copiii trebuie să ajungă cât mai curând în brațele unei familii iubitoare pentru a le maximiza șansele unei dezvoltări armonioase. Această prevedere poate să împiedice formarea unor familii aproape natural prin atașamentul și legătura formată între un copil și un voluntar/ educatoare/ îngrijitor/ asistent(ă)/ medic/etc., motiv pentru care abrogarea alineatului (8) al articolului 16, litera c) este imperios necesar.
Un alt aspect urmărit de propunerea înaintată se referă la reducerea termenului în care părinții și rudele copilului și-ar putea retrage declarația de consimțământ la adopție la 30 de zile, precum și reducerea numărului de rude care trebuie identificate pentru a-și exprima consimțământul, de la gradul al IV-lea la gradul al treilea, urmărindu-se astfel integrarea cât mai rapidă a copilului în cadrul familiei adoptatoare. 
Totodată, o altă prevedere importantă se referă la acordarea concediului de îngrijire a copilului pe o perioadă de un an, indiferent de vârsta copilului, precum și de o indemnizație lunară egală cu media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, pentru cei care adoptă, astfel încât să se faciliteze adaptarea copilului în noua familie și dezvoltării unui atașament securizant.
De asemenea, în cazul adopțiilor internaționale, doamna deputat Florica Cherecheș propune scurtarea termenelor din legislația în vigoare pe care copiii trebuie să le petreacă în sistemul de stat: „Până acum, copiii care sunt deschiși adopției internaționale de către români sunt cei care au stat doi ani în sistem și nu au fost adoptați de o familie din România. Vrem să reducem acest termen de la doi ani la șase luni, tocmai pentru a da șansa mai multor copii să fie adoptați de familii de români stabiliți în străinătate”.
În anul 2013, conform datelor furnizate de Oficiul Român de Adopții, 1.033 de familii din 1.575 de familii cu atestat doreau să adopte NUMAI copii clinic sănătoși și doar 353 de familii din cele 1.575 doreau să adopte și copii romi. Spre deosebire de cerințele formulate în cadrul adopțiilor interne, în cadrul celor 11 adopții internaționale încuviințate în anul 2013, majoritatea copiilor adoptați au fost de etnie romă, 1 copil fiind încadrat în grad de handicap mediu, iar 4 cu întârzieri în dezvoltare.
Prin încurajarea adopției, statul român, pe lângă faptul că facilitează dezvoltarea armonioasă a copiilor într-un cadru iubitor și securizant, realizează și economii la buget, aferente anilor în care ar avea în grijă copilul în sistem instituționalizat.
Scopul propunerii legislative depuse este de a transforma adopția într-o reală măsură de protecție, care să ofere confortul emoțional și stabilitatea de care au nevoie copiii pentru a se dezvolta armonios.
Fulvia Dumitreanu,
consilier parlamentar

Trimite email
marți, 19 mai 2026 la 07:15:27 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București