Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Memoriul basarabean din 1916…”

Studenții și elevii basarabeni ne-au întâmpinat cu pâine și sare!

„Memoriul basarabean din 1916…”

Membrii Asociației Studenților și Elevilor Basarabeni ne-au întâmpinat cu pâine și sare joi, 27 martie 2014, la reuniunea organizată în sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea.

Agenda evenimentului dedicat sărbătoririi a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a cuprins: o expoziție de fotografii - „Cu și despre Basarabia”, plus fotografii (prezentate în PowerPoint) de la evenimentele de miercuri din Oradea, de pe pietonală), fotografii realizate de Gheorghe Petrilă; conferința dlui lector univ. dr. Radu Românașu, intitulată „Memoriul basarabean din 1916. Document important în procesul istoric al Unirii Basarabiei cu România”; iar conferința a fost urmată de proiecția filmului „Se caută un paznic”, de Gheorghe Vodă.
„Ne întâlnim, iată, cu o zi memorabilă din istoria românilor, sărbătorim 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României și am ales să vorbesc astăzi, în acest context plin de emoție și de simțire patriotică, despre un moment foarte important din istoria Basarabiei; este vorba despre un memoriu redactat în anul 1916 de către liderii politici români din acest ținut românesc, pe care au încercat să-l internaționalizeze. Au încercat să-l trimită ca un mesaj viu, clar, direct al românilor basarabeni către lumea civilizată a Occidentului. Dacă facem un arc peste timp, vedem că atitudinea românilor de atunci are înaintași frumoși astăzi, în Basarabia actuală, care la fel dorește să se adreseze lumii civilizate, să se adreseze comunității europene. Și iată că a și început să facă câțiva pași foarte importanți pe un traiect european. Am văzut acele impulsuri pozitive venite dinspre Chișinău care doresc să demonstreze Europei că Republica Moldova dorește să fie o țară europeană, un stat democrat”, a spus dl lector univ. dr. Radu Românașu, în deschiderea discursului său.
Unirea românilor din Basarabia cu Regatul României s-a realizat pe etape
Vorbind despre acel Memoriu basarabean, domnia sa a reliefat conținutul său, dar și reacția marilor puteri față de demersul fraților noștri din Basarabia.
„Memoriul din 1916 a reprezentat, în fapt, mai ales un apel al românilor basarabeni adresat popoarelor lumii pentru sprijinirea eforturilor de desprindere de Imperiul rus și reunirea cu patria mamă. Vreau să fac o precizare: Unirea românilor din Basarabia cu Regatul României s-a realizat pe etape. Individualizăm, iată, trei momente importante: prima dată și-au câștigat autonomia; al doilea pas era obținerea independenței depline față de Imperiul țarist și nu mai rămânea altceva decât să consfințească dorința lor de unire cu patria mamă.
Concluzia documentului anticipa evenimentele și pregătea opinia publică internațională pentru hotărârea istorică de reunire cu țara, votată la Chișinău: cu 86 de voturi pentru, trei împotrivă și 36 de abțineri. Acesta a fost rezultatul votului din 27 martie 1918 din cadrul Sfatului țării. Memoriul basarabean a reprezentat, înainte de toate, un aspru rechizitoriu al secolului de ocupație țaristă și a politicii de rusificare și deznaționalizare, promovate de guvernele imperiale pentru spargerea blocului etnic cultural românesc și pentru izolarea Basarabiei de patria sa firească, România. Acțiunea basarabenilor s-a integrat unor eforturi similare ale altor 11 popoare din Imperiul multinațional țarist. Memoriile acestor popoare și entități naționale au fost grupate într-o cartă memorand, numită „Carte memorand”. Deci Memoriul românilor din Basarabia din 1916, în care dezvăluiau ce greu au dus-o ei în acest secol de ocupație țaristă, a fost cuprins într-un memoriu mai amplu, numit „Carte memorand”, și care a fost trimis spre Occidentul Europei, spre cancelariile diplomatice importante ale Occidentului…    
În final, nu-mi rămâne decât să urez La mulți ani, Basarabia, La mulți ani românilor frați din Basarabia și să-i urez mult-mult succes Basarabiei în acest traiect european în care o așteptăm cu mult dor și cu mult drag și pe Basarabia”, a conchis dl lector univ. dr. Radu Românașu.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Memoriul basarabean din 1916…”.
Trimite email
duminică, 14 decembrie 2025 la 07:12:35 Ora standard a Europei de Est