Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

„Memoriul basarabean din 1916…”

Studenții și elevii basarabeni ne-au întâmpinat cu pâine și sare!


„Memoriul basarabean din 1916…”
Membrii Asociației Studenților și Elevilor Basarabeni ne-au întâmpinat cu pâine și sare joi, 27 martie 2014, la reuniunea organizată în sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea.

Agenda evenimentului dedicat sărbătoririi a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a cuprins: o expoziție de fotografii - „Cu și despre Basarabia”, plus fotografii (prezentate în PowerPoint) de la evenimentele de miercuri din Oradea, de pe pietonală), fotografii realizate de Gheorghe Petrilă; conferința dlui lector univ. dr. Radu Românașu, intitulată „Memoriul basarabean din 1916. Document important în procesul istoric al Unirii Basarabiei cu România”; iar conferința a fost urmată de proiecția filmului „Se caută un paznic”, de Gheorghe Vodă.

„Ne întâlnim, iată, cu o zi memorabilă din istoria românilor, sărbătorim 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României și am ales să vorbesc astăzi, în acest context plin de emoție și de simțire patriotică, despre un moment foarte important din istoria Basarabiei; este vorba despre un memoriu redactat în anul 1916 de către liderii politici români din acest ținut românesc, pe care au încercat să-l internaționalizeze. Au încercat să-l trimită ca un mesaj viu, clar, direct al românilor basarabeni către lumea civilizată a Occidentului. Dacă facem un arc peste timp, vedem că atitudinea românilor de atunci are înaintași frumoși astăzi, în Basarabia actuală, care la fel dorește să se adreseze lumii civilizate, să se adreseze comunității europene. Și iată că a și început să facă câțiva pași foarte importanți pe un traiect european. Am văzut acele impulsuri pozitive venite dinspre Chișinău care doresc să demonstreze Europei că Republica Moldova dorește să fie o țară europeană, un stat democrat”, a spus dl lector univ. dr. Radu Românașu, în deschiderea discursului său.

Unirea românilor din Basarabia cu Regatul României s-a realizat pe etape

Vorbind despre acel Memoriu basarabean, domnia sa a reliefat conținutul său, dar și reacția marilor puteri față de demersul fraților noștri din Basarabia.

„Memoriul din 1916 a reprezentat, în fapt, mai ales un apel al românilor basarabeni adresat popoarelor lumii pentru sprijinirea eforturilor de desprindere de Imperiul rus și reunirea cu patria mamă. Vreau să fac o precizare: Unirea românilor din Basarabia cu Regatul României s-a realizat pe etape. Individualizăm, iată, trei momente importante: prima dată și-au câștigat autonomia; al doilea pas era obținerea independenței depline față de Imperiul țarist și nu mai rămânea altceva decât să consfințească dorința lor de unire cu patria mamă.

Concluzia documentului anticipa evenimentele și pregătea opinia publică internațională pentru hotărârea istorică de reunire cu țara, votată la Chișinău: cu 86 de voturi pentru, trei împotrivă și 36 de abțineri. Acesta a fost rezultatul votului din 27 martie 1918 din cadrul Sfatului țării. Memoriul basarabean a reprezentat, înainte de toate, un aspru rechizitoriu al secolului de ocupație țaristă și a politicii de rusificare și deznaționalizare, promovate de guvernele imperiale pentru spargerea blocului etnic cultural românesc și pentru izolarea Basarabiei de patria sa firească, România. Acțiunea basarabenilor s-a integrat unor eforturi similare ale altor 11 popoare din Imperiul multinațional țarist. Memoriile acestor popoare și entități naționale au fost grupate într-o cartă memorand, numită „Carte memorand”. Deci Memoriul românilor din Basarabia din 1916, în care dezvăluiau ce greu au dus-o ei în acest secol de ocupație țaristă, a fost cuprins într-un memoriu mai amplu, numit „Carte memorand”, și care a fost trimis spre Occidentul Europei, spre cancelariile diplomatice importante ale Occidentului…

În final, nu-mi rămâne decât să urez La mulți ani, Basarabia, La mulți ani românilor frați din Basarabia și să-i urez mult-mult succes Basarabiei în acest traiect european în care o așteptăm cu mult dor și cu mult drag și pe Basarabia”, a conchis dl lector univ. dr. Radu Românașu.

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Memoriul basarabean din 1916…”.