Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Memoriul basarabean din 1916…”

Studenții și elevii basarabeni ne-au întâmpinat cu pâine și sare!

„Memoriul basarabean din 1916…”

Membrii Asociației Studenților și Elevilor Basarabeni ne-au întâmpinat cu pâine și sare joi, 27 martie 2014, la reuniunea organizată în sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea.

Agenda evenimentului dedicat sărbătoririi a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a cuprins: o expoziție de fotografii - „Cu și despre Basarabia”, plus fotografii (prezentate în PowerPoint) de la evenimentele de miercuri din Oradea, de pe pietonală), fotografii realizate de Gheorghe Petrilă; conferința dlui lector univ. dr. Radu Românașu, intitulată „Memoriul basarabean din 1916. Document important în procesul istoric al Unirii Basarabiei cu România”; iar conferința a fost urmată de proiecția filmului „Se caută un paznic”, de Gheorghe Vodă.
„Ne întâlnim, iată, cu o zi memorabilă din istoria românilor, sărbătorim 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României și am ales să vorbesc astăzi, în acest context plin de emoție și de simțire patriotică, despre un moment foarte important din istoria Basarabiei; este vorba despre un memoriu redactat în anul 1916 de către liderii politici români din acest ținut românesc, pe care au încercat să-l internaționalizeze. Au încercat să-l trimită ca un mesaj viu, clar, direct al românilor basarabeni către lumea civilizată a Occidentului. Dacă facem un arc peste timp, vedem că atitudinea românilor de atunci are înaintași frumoși astăzi, în Basarabia actuală, care la fel dorește să se adreseze lumii civilizate, să se adreseze comunității europene. Și iată că a și început să facă câțiva pași foarte importanți pe un traiect european. Am văzut acele impulsuri pozitive venite dinspre Chișinău care doresc să demonstreze Europei că Republica Moldova dorește să fie o țară europeană, un stat democrat”, a spus dl lector univ. dr. Radu Românașu, în deschiderea discursului său.
Unirea românilor din Basarabia cu Regatul României s-a realizat pe etape
Vorbind despre acel Memoriu basarabean, domnia sa a reliefat conținutul său, dar și reacția marilor puteri față de demersul fraților noștri din Basarabia.
„Memoriul din 1916 a reprezentat, în fapt, mai ales un apel al românilor basarabeni adresat popoarelor lumii pentru sprijinirea eforturilor de desprindere de Imperiul rus și reunirea cu patria mamă. Vreau să fac o precizare: Unirea românilor din Basarabia cu Regatul României s-a realizat pe etape. Individualizăm, iată, trei momente importante: prima dată și-au câștigat autonomia; al doilea pas era obținerea independenței depline față de Imperiul țarist și nu mai rămânea altceva decât să consfințească dorința lor de unire cu patria mamă.
Concluzia documentului anticipa evenimentele și pregătea opinia publică internațională pentru hotărârea istorică de reunire cu țara, votată la Chișinău: cu 86 de voturi pentru, trei împotrivă și 36 de abțineri. Acesta a fost rezultatul votului din 27 martie 1918 din cadrul Sfatului țării. Memoriul basarabean a reprezentat, înainte de toate, un aspru rechizitoriu al secolului de ocupație țaristă și a politicii de rusificare și deznaționalizare, promovate de guvernele imperiale pentru spargerea blocului etnic cultural românesc și pentru izolarea Basarabiei de patria sa firească, România. Acțiunea basarabenilor s-a integrat unor eforturi similare ale altor 11 popoare din Imperiul multinațional țarist. Memoriile acestor popoare și entități naționale au fost grupate într-o cartă memorand, numită „Carte memorand”. Deci Memoriul românilor din Basarabia din 1916, în care dezvăluiau ce greu au dus-o ei în acest secol de ocupație țaristă, a fost cuprins într-un memoriu mai amplu, numit „Carte memorand”, și care a fost trimis spre Occidentul Europei, spre cancelariile diplomatice importante ale Occidentului…    
În final, nu-mi rămâne decât să urez La mulți ani, Basarabia, La mulți ani românilor frați din Basarabia și să-i urez mult-mult succes Basarabiei în acest traiect european în care o așteptăm cu mult dor și cu mult drag și pe Basarabia”, a conchis dl lector univ. dr. Radu Românașu.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Memoriul basarabean din 1916…”.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:59:11 Ora de vară a Europei de Est