Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Memoriul basarabean din 1916…”

Studenții și elevii basarabeni ne-au întâmpinat cu pâine și sare!

„Memoriul basarabean din 1916…”

Membrii Asociației Studenților și Elevilor Basarabeni ne-au întâmpinat cu pâine și sare joi, 27 martie 2014, la reuniunea organizată în sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea.

Agenda evenimentului dedicat sărbătoririi a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a cuprins: o expoziție de fotografii - „Cu și despre Basarabia”, plus fotografii (prezentate în PowerPoint) de la evenimentele de miercuri din Oradea, de pe pietonală), fotografii realizate de Gheorghe Petrilă; conferința dlui lector univ. dr. Radu Românașu, intitulată „Memoriul basarabean din 1916. Document important în procesul istoric al Unirii Basarabiei cu România”; iar conferința a fost urmată de proiecția filmului „Se caută un paznic”, de Gheorghe Vodă.
„Ne întâlnim, iată, cu o zi memorabilă din istoria românilor, sărbătorim 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României și am ales să vorbesc astăzi, în acest context plin de emoție și de simțire patriotică, despre un moment foarte important din istoria Basarabiei; este vorba despre un memoriu redactat în anul 1916 de către liderii politici români din acest ținut românesc, pe care au încercat să-l internaționalizeze. Au încercat să-l trimită ca un mesaj viu, clar, direct al românilor basarabeni către lumea civilizată a Occidentului. Dacă facem un arc peste timp, vedem că atitudinea românilor de atunci are înaintași frumoși astăzi, în Basarabia actuală, care la fel dorește să se adreseze lumii civilizate, să se adreseze comunității europene. Și iată că a și început să facă câțiva pași foarte importanți pe un traiect european. Am văzut acele impulsuri pozitive venite dinspre Chișinău care doresc să demonstreze Europei că Republica Moldova dorește să fie o țară europeană, un stat democrat”, a spus dl lector univ. dr. Radu Românașu, în deschiderea discursului său.
Unirea românilor din Basarabia cu Regatul României s-a realizat pe etape
Vorbind despre acel Memoriu basarabean, domnia sa a reliefat conținutul său, dar și reacția marilor puteri față de demersul fraților noștri din Basarabia.
„Memoriul din 1916 a reprezentat, în fapt, mai ales un apel al românilor basarabeni adresat popoarelor lumii pentru sprijinirea eforturilor de desprindere de Imperiul rus și reunirea cu patria mamă. Vreau să fac o precizare: Unirea românilor din Basarabia cu Regatul României s-a realizat pe etape. Individualizăm, iată, trei momente importante: prima dată și-au câștigat autonomia; al doilea pas era obținerea independenței depline față de Imperiul țarist și nu mai rămânea altceva decât să consfințească dorința lor de unire cu patria mamă.
Concluzia documentului anticipa evenimentele și pregătea opinia publică internațională pentru hotărârea istorică de reunire cu țara, votată la Chișinău: cu 86 de voturi pentru, trei împotrivă și 36 de abțineri. Acesta a fost rezultatul votului din 27 martie 1918 din cadrul Sfatului țării. Memoriul basarabean a reprezentat, înainte de toate, un aspru rechizitoriu al secolului de ocupație țaristă și a politicii de rusificare și deznaționalizare, promovate de guvernele imperiale pentru spargerea blocului etnic cultural românesc și pentru izolarea Basarabiei de patria sa firească, România. Acțiunea basarabenilor s-a integrat unor eforturi similare ale altor 11 popoare din Imperiul multinațional țarist. Memoriile acestor popoare și entități naționale au fost grupate într-o cartă memorand, numită „Carte memorand”. Deci Memoriul românilor din Basarabia din 1916, în care dezvăluiau ce greu au dus-o ei în acest secol de ocupație țaristă, a fost cuprins într-un memoriu mai amplu, numit „Carte memorand”, și care a fost trimis spre Occidentul Europei, spre cancelariile diplomatice importante ale Occidentului…    
În final, nu-mi rămâne decât să urez La mulți ani, Basarabia, La mulți ani românilor frați din Basarabia și să-i urez mult-mult succes Basarabiei în acest traiect european în care o așteptăm cu mult dor și cu mult drag și pe Basarabia”, a conchis dl lector univ. dr. Radu Românașu.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Memoriul basarabean din 1916…”.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:29:20 Ora standard a Europei de Est