Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Trafic de lectură

Prin lectură, spre cultură la CN „Samuil Vulcan” Beiuș!

Trafic de lectură

Începutul lui Prier a fost cald cu noi…și darnic (nici de Mărțișor nu ne plângem). Ne-a adus, pe lângă zvâcnirile puternice ale primăverii, oameni noi (și vechi, deopotrivă, în gusturi și preocupări) la Cercul de lectură al Colegiului Național „Samuil Vulcan”.

Urmând dorința elevilor implicați de a desfășura activitatea în locuri extrașcolare, azi ne-am adunat în curtea subsemnatei, lăsându-ne mângâiați de soarele mult darnic al lui aprilie. Aș putea zice că ne-a priit locul ales, fiindcă, eliberați de constrângerile spațiilor presupuse de sala de clasă, bănci și rigoare, ne-am desfășurat după bunul plac, întinse pe o pătură, în miros de iarbă și soare, sau pe scaune puse în calea razelor luminoase. Poate că și acest aspect a dus la o atmosferă relaxantă, în care s-a putut vorbi și mai relaxat, punctând niște aspecte propuse din capul locului:
*Citatul preferat – prezentarea subiectivă făcută de cei implicați s-a colorat, de fiecare dată, cu argumentări și schimb de opinii. Cu această ocazie s-a constatat ușor că se citește de multe ori mai mult decât se spune, ceea ce nu poate fi decât încurajator.
*Atelier de scriere – pe baza unui „decalog” al îndemnului la scris, am făcut un scurt, dar plăcut exercițiu de scriere, fiindcă omul care citește ajunge inevitabil în punctul în care își dorește să se exprime, dată fiind latura reflexivă a oricărui lector. Nu în limbaje poetice (neapărat), nu cu emfază, nu din constrângere, ci din pură înclinație spre latura vizibilă a „exercițiului” numit lectură.
*Alte discuții – libere, îndrăznețe, intime, pe alocuri, ce nu denotă altceva decât nevoia continuă de exprimare, într-un grup în care simți că poți fi înțeles, acceptat, niciodată judecat.
Pornind de la romanul „Vieți secrete”, scris de Tatiana de Rosnay, s-a iscat o discuție cu un pronunțat ton confesiv, prin care s-a demonstrat că maturitatea ne este influențată puternic de copilărie (și nu mă refer doar la maturitatea pe care ți-o dau cei 18 ani din buletin, cât la maturitatea gândirii pe care, inevitabil, o au cei cărora propria viață le e insuficient, așadar caută vieți paralele în lectură, vieți care dau o viziune maturizată asupra existenței.). Ulterior ne-am lăsat furați de plimbări inedite prin lumi și personaje, trecând în revistă cărțile citite în ultima lună.
A doua activitate, cea dedicată scrisului, a pornit de la exemplul oferit de Adele Fiderer în 25 Mini-Lesson for Teaching Writing, care, prin întrebări simple precum „Când scrii?”, „Ce scrii?”, „Pe ce scrii?”, „De ce scrii?” etc. provoacă mintea curioasă și plină de idei a celor cărora li se adresează. Odată lansată provocarea de a scrie „ce-ți trece prin minte în acest moment”, ne-am bucurat citind răspunsurile, nu doar originale, ci și îndrăznețe:
„Am căutat mereu un loc în care să mă simt acasă și aici, cu toate că am venit cu emoții «cât casa», am reușit să înțeleg că cei de față sunt aici ca să te asculte și să te completeze, iar, într-un final, dacă vor considera necesar, te vor judeca. Nu aș putea să scriu acum alt lucru, decât ceea ce simt, și cred că mă simt și asemăn cumva cu acel cuvânt ce înseamnă bine, dacă acest bine are traducerea corectă”. (Gabriela)
„Pix roșu, culoarea iubirii, iubire, iar, peste tot dau de tine; nedreptate, ură, curățenie, amalgam – prea multe lucruri de înțeles, neînțelese; liniște și pace, cântec de păsărele, opus sufletului ce luptă în războiul viselor, dorințelor, ideilor, binelui, răului, plăcerii…minte goală”. (Anita)
 „Da… e frumos și plăcut să stai la soare povestind, comentând și inevitabil simțindu-te bine. Dar, totuși, arahnofobia nu mă lasă să nu trag cu ochiul spre micul necuvântător”. (Ioana)
„Ce să scriu? Acum? Nu îmi vine absolut nimic în minte. Nu mă obligați să scriu când n-am inspirație, fiți serioși, măi!...” (Ionela)
„Eu către el-ul ăla preferat: «Mă simt cu tine ca și în momentul acela când te lași să cazi, zâmbind, pe o saltea de-aia moale, „scufundantă”, care te îmbrățișează, te ia în ea, nu te scuipă, aruncă înapoi ca o saltea ordinară».
«Fiindu-ți saltea, mă gândesc ce drum lung faci tu în fiecare seară s-ajungi la salteaua ta  din Viena»”. (Ștefi)
O altă reușită a ultimului cerc a fost faptul că am inițiat Jurnalul cercului, în care fiecare participant, care a simțit nevoia, s-a exprimat după o singură „regulă”, cea a libertății totale, fiindcă scrisul din constrângere nu are, nu poate avea, seva viului, așadar el devine oglinda reflexivității noastre, martorul tăcut și supus al întâlnirilor.
La final s-a lăsat cu cărți împrumutate, am scos din bibliotecă o mână zdravănă de cărți, unele cu titlul cerut, altele ca propunere, așa că denumirea acestui articol de aici a fost inspirată, după cum spunea Beni, neprezent fizic între noi, dar avid de cultură (și trafic :D) „Noi ne drogăm cu puțină cultură. Tragem pe nas cuvinte. Fumăm Caragiale”.
În încheiere aș spune că dovada reușitei o reprezintă faptul că am programat următoarea adunare la finalul lui aprilie, ceea ce denotă un aspect îmbucurător: în ciuda faptului că, potrivit statisticilor, în România doar unul din douăzeci de locuitori a citit în ultimul an o carte, în colegiul nostru, există, în fiecare clasă, chiar dacă nu sunt prezenți constant la cerc (e greu să organizezi o întâlnire la care să fie de față toți cei ce citesc pentru că ceasurile noastre nu pot bate la unison, doar inimile) cel puțin câțiva cititori care depășesc cu mult media „o carte pe lună”.
Prin lectură, spre cultură!
Traficant de serviciu,
Ioana Schilinka
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Trafic de lectură.
Trimite email
duminică, 22 februarie 2026 la 20:50:19 Ora standard a Europei de Est