Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea

Duminică

Canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea

Biserica Catolică se află în fața unui eveniment de importanță mondială, ce va avea loc duminică, 27 aprilie 2014, la Roma: canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea. Fericitul Ioan Paul al II-lea, cunoscut ca un globetrotter care a făcut 104 călătorii în afara Italiei (mai multe decât ale tuturor celorlalți papi de dinaintea sa, luate împreună, printre care și în România, în 1999), a contribuit decisiv la căderea „zidului Berlinului” și a „cortinei de fier” a fost pe scaunul Sfântului Petru între 1978 și 2005 și a fost beatificat de Papa Benedict al XVI-lea în 1 mai 2011.

Fericitul Ioan al XXIII-lea, cunoscut în special pentru convocarea Conciliului Vatican II, a fost papă între 1958 și 1963. A fost beatificat de către  Ioan Paul al II-lea în 2000.
Papa Francisc a fost întrebat cum îi descrie pe papii pe care îi va canoniza în 27 aprilie 2014 și a răspuns: ”Fericitul Ioan al XXIII-lea a fost un pic de preot de țară, un preot care iubește pe fiecare dintre credincioși și știe cum să aibă grijă de ei - el a făcut acest lucru ca episcop și ca nunțiu. A fost sfânt, răbdător, a avut un bun simț al umorului și, mai ales prin convocarea Conciliului Vatican II a fost un om curajos. „Despre Fericitul Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc a spus: „Mă gândesc la el ca la marele misionar al Bisericii pentru că el a fost un om care a vestit Evanghelia pretutindeni”.
La moartea Papei Ioan Paul al II-lea, pelerinii prezenți în Piața Sf. Petru din Vatican au strigat: „santo subito” – cerând canonizarea sa. El a fost beatificat în 2011, în cadrul unei ceremonii la care au participat peste 2.000.000 de pelerini. Pentru evenimentul de duminică, 27 aprilie, s-a anunțat deja posibila cifră de 5.000.000 de credincioși pentru a participa la canonizarea, declararea ca sfinți a celor doi papi.
În cadrul beatificării vorbim despre un act prin care suveranul pontif, în urma unor investigații începute în dieceza aparținătoare și continuate la Congregația pentru Cauzele Sfinților, acordă unui creștin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuțile în chip eroic, titlul de „fericit” și permite să i se aducă un cult public de către un grup limitat de credincioși. Beatificarea, introdusă în Biserica Catolică în vremurile mai recente, poate constitui o etapă a unui eventual proces de canonizare.
Canonizarea este actul prin care papa declară în formă definitivă și solemnă că un creștin catolic se află acum în slava cerească, mijlocește pentru credincioși la Domnul și este propus spre a fi venerat în mod public de întreaga Biserică. A canoniza înseamnă a declara în mod solemn că cineva este sfânt, a-l trece în canonul sfinților, adică în lista oficială a tuturor sfinților din Biserica Catolică universală.
Și Biserica Catolică din România a avut, în ultimul deceniu, bucuria ca suveranii pontifi să accepte ridicarea la cinstea altarelor și numirea lor ca Fericiți pe servii lui Dumnezeu episcop Szilard Bogdanffy (în 2010), episcop Janos Scheffler (în 2011) și pentru monseniorul Vladimir Ghika (în 2013), morți în pușcăriile comuniste. De asemenea, la Congregația pentru Cauzele Sfinților se află în analiză dosarul pentru beatificarea episcopilor martiri greco-catolici din România, care au suferit și și-au dat viața pentru credință în aceleași pușcări comuniste, în timpul prigoanei împotriva Bisericii începută în 1948.
La ceremonia de la Roma vor participa reprezentanți ai diecezelor și eparhiilor romano-catolice și greco-catolice din România, episcopi români, persoane consacrate, grupuri de credincioși, jurnaliști și reprezentanți ai oficialităților statale.
Biroul de presă
Imaginile sunt de la Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea din Vatican, 1 mai, 2011 și aparțin Ramonei Băluțescu.
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto:Canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea.

Trimite email
duminică, 20 septembrie 2026 la 08:03:23 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Nunta de Aur

Priviți câtă bucurie aduce această Nuntă de Aur încetățenită de Primăria Oradea! Felicitări, dragi edili! Doamne, dar nu banii, trandafirul sau diploma îi încântă pe părinții sau bunicii noștri, cât cadrul festiv, onoarea, prețuirea și recunoștința împărtășite pentru căsnicia trainică, de 50 de ani, împreună. Nu e puțin și nu e ușor să reziști într-un cuplu atâta vreme în condițiile atâtor furtuni și neajunsuri pe care le traversăm vâslind în aceeași barcă!