Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea

Duminică

Canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea

Biserica Catolică se află în fața unui eveniment de importanță mondială, ce va avea loc duminică, 27 aprilie 2014, la Roma: canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea. Fericitul Ioan Paul al II-lea, cunoscut ca un globetrotter care a făcut 104 călătorii în afara Italiei (mai multe decât ale tuturor celorlalți papi de dinaintea sa, luate împreună, printre care și în România, în 1999), a contribuit decisiv la căderea „zidului Berlinului” și a „cortinei de fier” a fost pe scaunul Sfântului Petru între 1978 și 2005 și a fost beatificat de Papa Benedict al XVI-lea în 1 mai 2011.

Fericitul Ioan al XXIII-lea, cunoscut în special pentru convocarea Conciliului Vatican II, a fost papă între 1958 și 1963. A fost beatificat de către  Ioan Paul al II-lea în 2000.
Papa Francisc a fost întrebat cum îi descrie pe papii pe care îi va canoniza în 27 aprilie 2014 și a răspuns: ”Fericitul Ioan al XXIII-lea a fost un pic de preot de țară, un preot care iubește pe fiecare dintre credincioși și știe cum să aibă grijă de ei - el a făcut acest lucru ca episcop și ca nunțiu. A fost sfânt, răbdător, a avut un bun simț al umorului și, mai ales prin convocarea Conciliului Vatican II a fost un om curajos. „Despre Fericitul Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc a spus: „Mă gândesc la el ca la marele misionar al Bisericii pentru că el a fost un om care a vestit Evanghelia pretutindeni”.
La moartea Papei Ioan Paul al II-lea, pelerinii prezenți în Piața Sf. Petru din Vatican au strigat: „santo subito” – cerând canonizarea sa. El a fost beatificat în 2011, în cadrul unei ceremonii la care au participat peste 2.000.000 de pelerini. Pentru evenimentul de duminică, 27 aprilie, s-a anunțat deja posibila cifră de 5.000.000 de credincioși pentru a participa la canonizarea, declararea ca sfinți a celor doi papi.
În cadrul beatificării vorbim despre un act prin care suveranul pontif, în urma unor investigații începute în dieceza aparținătoare și continuate la Congregația pentru Cauzele Sfinților, acordă unui creștin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuțile în chip eroic, titlul de „fericit” și permite să i se aducă un cult public de către un grup limitat de credincioși. Beatificarea, introdusă în Biserica Catolică în vremurile mai recente, poate constitui o etapă a unui eventual proces de canonizare.
Canonizarea este actul prin care papa declară în formă definitivă și solemnă că un creștin catolic se află acum în slava cerească, mijlocește pentru credincioși la Domnul și este propus spre a fi venerat în mod public de întreaga Biserică. A canoniza înseamnă a declara în mod solemn că cineva este sfânt, a-l trece în canonul sfinților, adică în lista oficială a tuturor sfinților din Biserica Catolică universală.
Și Biserica Catolică din România a avut, în ultimul deceniu, bucuria ca suveranii pontifi să accepte ridicarea la cinstea altarelor și numirea lor ca Fericiți pe servii lui Dumnezeu episcop Szilard Bogdanffy (în 2010), episcop Janos Scheffler (în 2011) și pentru monseniorul Vladimir Ghika (în 2013), morți în pușcăriile comuniste. De asemenea, la Congregația pentru Cauzele Sfinților se află în analiză dosarul pentru beatificarea episcopilor martiri greco-catolici din România, care au suferit și și-au dat viața pentru credință în aceleași pușcări comuniste, în timpul prigoanei împotriva Bisericii începută în 1948.
La ceremonia de la Roma vor participa reprezentanți ai diecezelor și eparhiilor romano-catolice și greco-catolice din România, episcopi români, persoane consacrate, grupuri de credincioși, jurnaliști și reprezentanți ai oficialităților statale.
Biroul de presă
Imaginile sunt de la Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea din Vatican, 1 mai, 2011 și aparțin Ramonei Băluțescu.
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto:Canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea.

Trimite email
miercuri, 11 martie 2026 la 17:55:17 Ora standard a Europei de Est