Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea

Duminică

Canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea

Biserica Catolică se află în fața unui eveniment de importanță mondială, ce va avea loc duminică, 27 aprilie 2014, la Roma: canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea. Fericitul Ioan Paul al II-lea, cunoscut ca un globetrotter care a făcut 104 călătorii în afara Italiei (mai multe decât ale tuturor celorlalți papi de dinaintea sa, luate împreună, printre care și în România, în 1999), a contribuit decisiv la căderea „zidului Berlinului” și a „cortinei de fier” a fost pe scaunul Sfântului Petru între 1978 și 2005 și a fost beatificat de Papa Benedict al XVI-lea în 1 mai 2011.

Fericitul Ioan al XXIII-lea, cunoscut în special pentru convocarea Conciliului Vatican II, a fost papă între 1958 și 1963. A fost beatificat de către  Ioan Paul al II-lea în 2000.
Papa Francisc a fost întrebat cum îi descrie pe papii pe care îi va canoniza în 27 aprilie 2014 și a răspuns: ”Fericitul Ioan al XXIII-lea a fost un pic de preot de țară, un preot care iubește pe fiecare dintre credincioși și știe cum să aibă grijă de ei - el a făcut acest lucru ca episcop și ca nunțiu. A fost sfânt, răbdător, a avut un bun simț al umorului și, mai ales prin convocarea Conciliului Vatican II a fost un om curajos. „Despre Fericitul Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc a spus: „Mă gândesc la el ca la marele misionar al Bisericii pentru că el a fost un om care a vestit Evanghelia pretutindeni”.
La moartea Papei Ioan Paul al II-lea, pelerinii prezenți în Piața Sf. Petru din Vatican au strigat: „santo subito” – cerând canonizarea sa. El a fost beatificat în 2011, în cadrul unei ceremonii la care au participat peste 2.000.000 de pelerini. Pentru evenimentul de duminică, 27 aprilie, s-a anunțat deja posibila cifră de 5.000.000 de credincioși pentru a participa la canonizarea, declararea ca sfinți a celor doi papi.
În cadrul beatificării vorbim despre un act prin care suveranul pontif, în urma unor investigații începute în dieceza aparținătoare și continuate la Congregația pentru Cauzele Sfinților, acordă unui creștin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuțile în chip eroic, titlul de „fericit” și permite să i se aducă un cult public de către un grup limitat de credincioși. Beatificarea, introdusă în Biserica Catolică în vremurile mai recente, poate constitui o etapă a unui eventual proces de canonizare.
Canonizarea este actul prin care papa declară în formă definitivă și solemnă că un creștin catolic se află acum în slava cerească, mijlocește pentru credincioși la Domnul și este propus spre a fi venerat în mod public de întreaga Biserică. A canoniza înseamnă a declara în mod solemn că cineva este sfânt, a-l trece în canonul sfinților, adică în lista oficială a tuturor sfinților din Biserica Catolică universală.
Și Biserica Catolică din România a avut, în ultimul deceniu, bucuria ca suveranii pontifi să accepte ridicarea la cinstea altarelor și numirea lor ca Fericiți pe servii lui Dumnezeu episcop Szilard Bogdanffy (în 2010), episcop Janos Scheffler (în 2011) și pentru monseniorul Vladimir Ghika (în 2013), morți în pușcăriile comuniste. De asemenea, la Congregația pentru Cauzele Sfinților se află în analiză dosarul pentru beatificarea episcopilor martiri greco-catolici din România, care au suferit și și-au dat viața pentru credință în aceleași pușcări comuniste, în timpul prigoanei împotriva Bisericii începută în 1948.
La ceremonia de la Roma vor participa reprezentanți ai diecezelor și eparhiilor romano-catolice și greco-catolice din România, episcopi români, persoane consacrate, grupuri de credincioși, jurnaliști și reprezentanți ai oficialităților statale.
Biroul de presă
Imaginile sunt de la Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea din Vatican, 1 mai, 2011 și aparțin Ramonei Băluțescu.
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto:Canonizarea fericiților Papi Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea.

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 05:09:43 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București