Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Dl prof. dr. ing. Cornel Domuța este membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România

De joi,

Dl prof. dr. ing. Cornel Domuța este membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România

Joi, 8 mai 2014, la București a avut loc adunarea generală a Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), for științific prestigios, care constituie interfața dintre academiile de ramură (Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești, Academia Medicală, Academia de Științe Tehnice) și Academia Română.

Prestigiul științific al AOSR este argumentat de faptul că între membrii săi există (au existat) 8 laureați ai premiului Nobel.
Adunarea generală a votat primirea în rândul membrilor corespondenți a dlui prof. dr. ing. Cornel Domuța, directorul departamentului Ingineria Mediului, Facultatea de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea. Prof. dr. ing. Cornel Domuța este de asemenea cercetător științific gradul I și secretar științific al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Oradea. În martie 2013 prof. dr. ing. Cornel Domuța a fost primit în rândul membrilor asociați ai secției „Științe Agricole, Silvice și Medicină Veterinară” a AOSR. Sunt membri ai acestei secții personalități binecunoscute: prof. dr. ing. Valeriu Tabără – profesor de fitotehnie la USAMVB Timișoara, fost ministru și parlamentar; prof. dr. ing. Leon Sorin Muntean – profesor de fitotehnie la USAMV Cluj-Napoca, fost rector; prof. pr. ing. Gheorghe Sin – președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”; prof. dr. Vasile Cozma – directorul școlii doctorale al USAMV Cluj-Napoca, etc. În acest an au fost 4 propuneri de avansare, iar Consiliul Științific al AOSR a acceptat doar una, motivând că singura propunere cu vizibilitate internațională (Web of Science)este cea referitoare la prof. dr. ing. Cornel Domuța.
Vineri, în cadrul Sesiunii Științifice de Primăvară a AOSR, prof. dr. ing. Cornel Domuța a prezentat lucrarea științifică „Folosirea îngrășământului verde lupin+ovăz+rapiță în sistemul agriculturii durabile din Nord-Vestul României”, coautori șef. l. dr. ing. Radu Brejea, șef. l. dr. ing. Ioana Borza. Prin cercetări privind parametrii de fertilitate ai solului și influențele asupra producției și valorificării apei lucrarea argumentează oportunitatea folosirii acestui amestec ca îngrășământ verde și nu folosirea lupinului în cultură pură. Este cunoscut faptul că lupinul, datorită simbiozei cu bacteriile din genul Rhizobium, fixează în sol 60-100 kg azot atmosferic/ha, însă acest imens avantaj a fost ignorat de cei care au hotărât ca subvenția pentru îngrășăminte verzi să fie acordată numai dacă acestea sunt încorporate în sol la începutul lunii martie. Dar lupinul atunci se seamănă... Ferice de producătorii de sămânță de rapiță; au reușit să fixeze un termen de încorporare a îngrășământului verde care elimină lupinul din competiția pentru subvenție. Și când te gândești că lupinul era cunoscut ca îngrășământ verde încă din antichitate. Dar în urmă cu 2000 de ani nu existau astfel de „bune practici”. Oricum folosirea îngrășămintelor verzi trebuie încurajată și sprijinită (pe baze științifice și nu de altă natură) în condițiile în care gunoiul de grajd produs nu asigură nici pe departe o fertilizare organică optimă, iar humusul din solurile noastre scade alarmant, susține dl prof. dr. ing. Cornel Domuța.  C.M.   

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:55 Ora de vară a Europei de Est