Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Dl prof. dr. ing. Cornel Domuța este membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România

De joi,

Dl prof. dr. ing. Cornel Domuța este membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România

Joi, 8 mai 2014, la București a avut loc adunarea generală a Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), for științific prestigios, care constituie interfața dintre academiile de ramură (Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești, Academia Medicală, Academia de Științe Tehnice) și Academia Română.

Prestigiul științific al AOSR este argumentat de faptul că între membrii săi există (au existat) 8 laureați ai premiului Nobel.
Adunarea generală a votat primirea în rândul membrilor corespondenți a dlui prof. dr. ing. Cornel Domuța, directorul departamentului Ingineria Mediului, Facultatea de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea. Prof. dr. ing. Cornel Domuța este de asemenea cercetător științific gradul I și secretar științific al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Oradea. În martie 2013 prof. dr. ing. Cornel Domuța a fost primit în rândul membrilor asociați ai secției „Științe Agricole, Silvice și Medicină Veterinară” a AOSR. Sunt membri ai acestei secții personalități binecunoscute: prof. dr. ing. Valeriu Tabără – profesor de fitotehnie la USAMVB Timișoara, fost ministru și parlamentar; prof. dr. ing. Leon Sorin Muntean – profesor de fitotehnie la USAMV Cluj-Napoca, fost rector; prof. pr. ing. Gheorghe Sin – președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”; prof. dr. Vasile Cozma – directorul școlii doctorale al USAMV Cluj-Napoca, etc. În acest an au fost 4 propuneri de avansare, iar Consiliul Științific al AOSR a acceptat doar una, motivând că singura propunere cu vizibilitate internațională (Web of Science)este cea referitoare la prof. dr. ing. Cornel Domuța.
Vineri, în cadrul Sesiunii Științifice de Primăvară a AOSR, prof. dr. ing. Cornel Domuța a prezentat lucrarea științifică „Folosirea îngrășământului verde lupin+ovăz+rapiță în sistemul agriculturii durabile din Nord-Vestul României”, coautori șef. l. dr. ing. Radu Brejea, șef. l. dr. ing. Ioana Borza. Prin cercetări privind parametrii de fertilitate ai solului și influențele asupra producției și valorificării apei lucrarea argumentează oportunitatea folosirii acestui amestec ca îngrășământ verde și nu folosirea lupinului în cultură pură. Este cunoscut faptul că lupinul, datorită simbiozei cu bacteriile din genul Rhizobium, fixează în sol 60-100 kg azot atmosferic/ha, însă acest imens avantaj a fost ignorat de cei care au hotărât ca subvenția pentru îngrășăminte verzi să fie acordată numai dacă acestea sunt încorporate în sol la începutul lunii martie. Dar lupinul atunci se seamănă... Ferice de producătorii de sămânță de rapiță; au reușit să fixeze un termen de încorporare a îngrășământului verde care elimină lupinul din competiția pentru subvenție. Și când te gândești că lupinul era cunoscut ca îngrășământ verde încă din antichitate. Dar în urmă cu 2000 de ani nu existau astfel de „bune practici”. Oricum folosirea îngrășămintelor verzi trebuie încurajată și sprijinită (pe baze științifice și nu de altă natură) în condițiile în care gunoiul de grajd produs nu asigură nici pe departe o fertilizare organică optimă, iar humusul din solurile noastre scade alarmant, susține dl prof. dr. ing. Cornel Domuța.  C.M.   

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 16:36:21 Ora standard a Europei de Est