Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Dl prof. dr. ing. Cornel Domuța este membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România

De joi,

Dl prof. dr. ing. Cornel Domuța este membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România

Joi, 8 mai 2014, la București a avut loc adunarea generală a Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), for științific prestigios, care constituie interfața dintre academiile de ramură (Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești, Academia Medicală, Academia de Științe Tehnice) și Academia Română.

Prestigiul științific al AOSR este argumentat de faptul că între membrii săi există (au existat) 8 laureați ai premiului Nobel.
Adunarea generală a votat primirea în rândul membrilor corespondenți a dlui prof. dr. ing. Cornel Domuța, directorul departamentului Ingineria Mediului, Facultatea de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea. Prof. dr. ing. Cornel Domuța este de asemenea cercetător științific gradul I și secretar științific al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Oradea. În martie 2013 prof. dr. ing. Cornel Domuța a fost primit în rândul membrilor asociați ai secției „Științe Agricole, Silvice și Medicină Veterinară” a AOSR. Sunt membri ai acestei secții personalități binecunoscute: prof. dr. ing. Valeriu Tabără – profesor de fitotehnie la USAMVB Timișoara, fost ministru și parlamentar; prof. dr. ing. Leon Sorin Muntean – profesor de fitotehnie la USAMV Cluj-Napoca, fost rector; prof. pr. ing. Gheorghe Sin – președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”; prof. dr. Vasile Cozma – directorul școlii doctorale al USAMV Cluj-Napoca, etc. În acest an au fost 4 propuneri de avansare, iar Consiliul Științific al AOSR a acceptat doar una, motivând că singura propunere cu vizibilitate internațională (Web of Science)este cea referitoare la prof. dr. ing. Cornel Domuța.
Vineri, în cadrul Sesiunii Științifice de Primăvară a AOSR, prof. dr. ing. Cornel Domuța a prezentat lucrarea științifică „Folosirea îngrășământului verde lupin+ovăz+rapiță în sistemul agriculturii durabile din Nord-Vestul României”, coautori șef. l. dr. ing. Radu Brejea, șef. l. dr. ing. Ioana Borza. Prin cercetări privind parametrii de fertilitate ai solului și influențele asupra producției și valorificării apei lucrarea argumentează oportunitatea folosirii acestui amestec ca îngrășământ verde și nu folosirea lupinului în cultură pură. Este cunoscut faptul că lupinul, datorită simbiozei cu bacteriile din genul Rhizobium, fixează în sol 60-100 kg azot atmosferic/ha, însă acest imens avantaj a fost ignorat de cei care au hotărât ca subvenția pentru îngrășăminte verzi să fie acordată numai dacă acestea sunt încorporate în sol la începutul lunii martie. Dar lupinul atunci se seamănă... Ferice de producătorii de sămânță de rapiță; au reușit să fixeze un termen de încorporare a îngrășământului verde care elimină lupinul din competiția pentru subvenție. Și când te gândești că lupinul era cunoscut ca îngrășământ verde încă din antichitate. Dar în urmă cu 2000 de ani nu existau astfel de „bune practici”. Oricum folosirea îngrășămintelor verzi trebuie încurajată și sprijinită (pe baze științifice și nu de altă natură) în condițiile în care gunoiul de grajd produs nu asigură nici pe departe o fertilizare organică optimă, iar humusul din solurile noastre scade alarmant, susține dl prof. dr. ing. Cornel Domuța.  C.M.   

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:08 Ora standard a Europei de Est